Indulcitori Sintetici

Imagine preview
(9/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Indulcitori Sintetici.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 23 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Extras din document

1.Introducere

Aditivii alimentari sau E-urile sunt substanţele care însoţesc aproape orice produs aflat în galantarele magazinelor, ele au sau nu valoarea nutritivă sunt folosite la prepararea unor alimente în scopul îmbunataţirii calitaţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. Utilitatea acestor aditivi alimentari este că ei menţin calitatea şi siguranţa produselor o perioadă mai mare de timp, menţin sau îmbunataţesc gustul produselor, asigura controlul aciditaţii şi a alcalinitaţii produselor, menţin consistenţa produselor de asemenea mai menţin aroma sau culoarea produselor.

E-urile reprezintă codificarea unor aditivi alimentari, a caror utilizare a fost permisă (din punct de vedere al siguranţei alimentare) în ţările Uniunii Europene şi în ţările care au aderat la acest sistem de codificare. La ora actuală sunt peste 20 de tipuri de aditivi alimentari cum ar fi, conservanţi, antioxidanţi, acidifianţi, corectori de aciditate, emulsificatori, gelifianţi, stabilizatori, agenţi de îngroşare, potenţatori de arome, antiaglomeranţi, îndulcitori, coloranţi, agenţi de afânare, agenţi de glazurare, agenţi de întarire, săruri de topire, agenţi de încarcare, amidon modificat, gaze propulsare si alţii.

Testele ştiinţifice efectuate periodic asupra acestor aditivi, ridică tot mai multe probleme de la an la an, dovedindu-se unele dintre acestea au totuşi un grad de nocivitate mai mare decat cel estimat iniţial. Ţările Uniunii Europene fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari, scopul fiind siguranţa alimentară a consumatorului. Unele E-uri sunt considerate cancerigene, iar altele doar periculoase pentru sănatate.

O importanţă deosebită trebuie acordată respectării cu stricteţe a legislaţiei sanitare în vigoare cu privire la folosirea aditivilor. Aceştia trebuie să prezinte o puritate ridicată, să fie lipsiţi de nocivitate şi să se utilizeze doar în limitele maxime admise. Numai în acest fel, produsele alimentare vor contribui la starea de sănătate a populaţiei.

Corpul uman si, in special creierul, a fost proiectat sa foloseasca rezervele de zahar din sange in beneficiul sau. Fara zahar, nu ar fi viata cu siguranta. Pentru a functiona insa optim, corpul uman are nevoie de o anumita cantitate de zahar, care variaza intre 0.70 si 1.10 g/l.

Ce se intampla cand depasim aceasta cantitate sau cand nu primim destul zahar din alimentele pe care le consumam este prea bine stiut. In fiecare zi au loc seminarii, prelegeri peste tot in lume (poate totusi nu in Thailanda si Pakistan, tari in care consumul de zahar creste anual cu 13%) care sa ne convinga sa ne alimentam sanatos, altfel...Si ni se dau atatea contraexemple infioratoare, incat ne-am obisnuit sa le ignoram si sa ne intoarcem la rontaitul unei ciocolate la micul dejun.

Nu spun ca este bine sa ne pastram obiceiurile daunatoare sanatatii, dar nici nu poti trai intr-un cocon de matase intr-o lume care ne bombardeaza in fiecare zi cu noi oferte de produse dulci, tocmai bune de degustat. Indulcitorii artificiali, mult mai dulci decat zaharul natural, au rezolvat si aceasta problema. Este cunoscut faptul ca aspartamul, sau E951, cum mai apare pe produse, cel mai cunoscut si controversat indulcitor, este de aproape 200 de ori mai dulce decat zaharul. La consumul anual european de 2000 de tone de aspartam ar mai fi nevoie de inca o jumatate de milion de tona de zahar pentru a genera acelasi gust! Pentru a avea acest gust, aspartamul contine doi amino acizi, acidul aspartic si penilalanina. Alti indulcitori cunoscuti sunt zaharina si stevia, care este indulcitor natural.

Pana la urma, nevoia de dulciuri pe care o simtim multi dintre noi pe perioada unei zile de lucru - exceptie fac cazurile cand nivelul scazut al zaharului din sange isi spune cuvantul- este explicata mai mult psihologic. Pentru ca omul chiar nu are nevoie de zahar in stare pura. Aceasta e opinia celui mai cunoscut nutritionist din lume, suedezul Martin Brunnberg, care le-a explicat si romanilor pe 27 ianuarie, intr-un seminar sustinut la Bucuresti, efectele negative ale obiceiurilor alimentare deficitare.

"In mod normal corpul nu are nevoie de zahar. Oricum, coprpul primeste zahar din amidonul din alimente, pentru ca amidonul este zahar. Deci, cea mai buna solutie este sa mananci carbohidrati cu o rata de absorbtie mica pentru a nu lasa totusi nivelul zaharului din sange sa scada. De asemnenea, proteinele mai sunt bune, pentru ca sunt transformate in zahar in ficat si acest proces este foarte lent si asta inseamna ca nivelul glucozei din sange ramane la acelasi nivel".

De unde luam acesti carbohidrati - atat de necesari procesarii zaharului in organism? Brunnberg spune ca mazarea, lintea, painea cu seminte, fasolea si pastele- acestea intr-o cantitate mica- precum si musli facut in casa in loc de fulgii de porumb, sunt alimentele perfecte. Daca vrei sa testezi daca un aliment simplu cum e cartoful fiert are zahar in el, tine in gura timp de jumatate de ora o bucata mica si vei simti un gust dulce. Sfatul nutritionistului!

Dar ce te faci in cazul in care poftele isi spun cuvantul? Sa fie indulcitorii artificiali o solutie? Multi oameni sunt inca derutati daca sa apeleze linistiti la produsele light, care sunt dietetice pentru ca au in componenta tocmai acesti indulcitori. La nivel mondial se duce o lupta intre asociatiile de prevenire a cancerului sau a diabetului care sustin ca indulcitorii artificiali dauneaza organismului si cele care sustin tocmai contrariul.

"Nu este dovedit inca daca sunt sau nu periculoase, dar zaharul s-a dovedit a fi si ca el poate cauza cancer. Cred ca indulcitorii pot fi o alternativa, dar opinia mea este sa nu folosesti nici una dintre ele, pentru ca gustul dulce stimuleaza apetitul. Daca eviti zaharul pentru cateva zile, apetitul revine la normal. In cazul meu, eu mananc foarte repede, sunt un mancacios, dar nu simt niciodata nevoia de zahar, asa ca mi-e greu sa inteleg aceasta dependenta de alimentele dulci", mai spune Martin Brunnberg.

Studii recente ale organizatiilor importante din domeniu demonstreaza ca indulcitorii artificiali si, in special, aspartamul, nu au nici o legatura cu dementa, cancerul, tulburarile de comportament, pierderea parului si alte boli invocate pe cateva site-uri. Agentii internationale cum sunt Agentia de Standardizare a Alimentelor, Autoritatea Europeana de Standardizare a Alimentelor si Administratia privind Drogurile si Alimentele, au ca responsabilitate monitorizarea concordantei dintre produse si sanatatea umana atunci cand se ceeaza anumite controverse privind un produs. Inca din 1988, adica la 6 ani dupa inventarea sa de Compania GD Searle, condusa de Monsanto, aspartamul a reusit sa convinga Comitetul Stiintific European privind Alimentele ca este un produs sigur. In 2002, din cauza numeroaselor controverse publice, Comitetul a mai condus un studiu, care a cumulat mai mult de 500 de rapoarte. In urma cercetarilor biochimice, clinice si de comportament asupra subiectilor, a reiesit ca o doza zilnica de 40 mg/kg de aspartam este sigura, fiind o exceptie doar in cazul persoanelor care sufera de fenilcetonurie. Un adult isi poate lua doza zilnica de aspartam din aproximativ 10 cani de bautura indulcita artificial.

In majoritatea tarilor vestice zaharul asigura aproximativ 10% din totalul de calorii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Indulcitori Sintetici.doc