Influenta Ambalajelor Metalice asupra Conservabilitatii Alimentelor

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Influenta Ambalajelor Metalice asupra Conservabilitatii Alimentelor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 112 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

CAP.I.IMPORTANŢA AMBALAJULUI
I.1.Generalităţi 5Clasificarea ambalajelor 5
I.3. Ambalarea produselor alimentare 8
I.4. Funcţiile şi importanţa ambalajului 8
CAP. II TIPURI DE AMBALAJE METALICE ŞI MATERIALE UTILIZATE LA CONFECŢIONAREA ACESTORA
II.1.Tipuri de ambalaje metalice 13
II.1.1.Cutii metalice 13
II.1.1.1.Metode de confecţionare a cutiilor metalice 16
II.1.2.Bidoane metalice 19
II.1.3.Ambalaje aerosol 22
II.1.3.1.Ambalaje aerosol cu propulsor lichefiat şi cu propulsor în stare gazoas 22
II.1.4.Confecţionarea ambalajelor aerosol 24
II.2.Materiale metalice utilizate la confecţionarea ambalajelor metalice 25
II.2.1.Fierul şi aliajele sale 25
II.2.2.Cuprul şi aliajele sale 27
II.2.3Nichelul şi aliajele sale 29
II.2.4. Aluminiul şi aliajele sale 29
II.2.5. Staniul 32
II.2.6. Tabla cositorită 32
II.2.7. Materiale de acoperire de natură organică 35
II.2.7.1.Lacuri şi vopsele 35
II.2.8.Parafine şi ceruri microcristaline 38
CAP.III.TRĂSĂTURI PARTICULARE A AMBLAJULUI CARE INFLUENŢEAZĂ MIGRAŢIA 40III.3. Tipuri de deteriorare a recipientelor metalice 41 III.3.1.Coroziunea 41III.3.1.1.Factori care influenţează coroziunea 41
III.3.2.Tipuri de corodare 43
III. 3.3 Indici de apreciere a coroziunii 45
III.3.4.Influenţa coroziunii asupra soluţiilor constructive şi de exploatare a utilajelor 47
CAP.IV.REGLEMENTARI PRIVIND UTILIZAREA METALELOR CA MATERIALE DE CONTACT CU ALIMENTELE 49
IV.4.1.Statutul reglementărilor actuale privind metalele 49
IV.4.2. Statutul reglementărilor curente pentru învelişuri 51
IV.4.3. Statutul legislaţiei curente privind sigilanţii pentru capetele recipientelor metalice 53
IV.4.4. Statutul legislaţiei curente privind garniturile 53
IV.4.5. Îmbunătăţirea migraţiei prin utilizarea materialelelor moderne 54
IV.4.5.1.Evaluarile siguranţei noilor dezvoltări a ambalajelor alimentare 54
IV.4.6.Managementul migraţiei substanţelor de bază adăugate neintenţionat 55
IV.4.6.1.Managementul holistic al siguranţei alimentare 55
IV.7Reglementări privind lacurile pentru conserve 56
IV.7.1.Legislaţia europeană privind lacurile de protecţie 56
V.7.2.Legislaţia naţională referitoare la lacuri pentru conserve 56
CAPITOLULV. STUDIUL PRIVIND SIGURANŢA CONSERVĂRII ALIMENTELOR ÎN AMBALAJE METALICE 58
V.1.Stabilirea sistemului produs 58
V.2.Clasificarea lacurilor utilizate 59
V.2.1.Lacuri pe bază de răşini ter¬moplaste 59
V.2.2.Răşinile pe bază de poliester sau poliester modificat 59
V.3.Procese de conservare în ambalaje metalice 59
V.4.Aspecte ale migrării în sistemul aliment – ambalaj 60
V.5. Efectele ambalajelor metalice asupra calităţii conservelor 61
V.5.1.Factori care influenţează degradarea calităţii 61
V.5.2. Metode de verificare a cutiilor metalic 62
V.5.3.Defecte ce au loc la sterilizarea produselor în ambalaje metalice 67
V.6. Studiu privind perioada de garanţie a alimetelor din recipientele metalice 76
V.6.1. Interacţiunile dintre recipient şi conţinut 77
V.6.2. Rolul cositorului 77
V.6.3. Disoluţia/ dizolvarea/ dezintegrarea cositorului de pe suprafaţa recipientelor 78
V.6.4. Toxicitatea cositorului 80
V.6.5. Fierul 81
V.6.6. Plumbul 82
V.6.7. Aluminiul 82
V.6.8 Lacurile /emailul 82
CAP.6.Metodologia de testare a lacurilor de protecţie şi de migraţie a metalelor în alimente
VI.1.Metodologia analitică 84
VI.2.Determinarea pe cale instrumentală a rezistenţei la coroziune a metalelor şi aliajelor 87
VI.3. Studiul privind migraţia a aluminiului în bere şi băuturi răcoritoare 88
CAP.7.MANAGEMENTUL AMBALAJELOR ŞI DEŞEURILOR DE AMBALAJE
7.1.Hotararea de Guvern nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje 98
7.2.Cerinţe esenţiale privind ambalajele 100
7.3. Principiile specifice activităţii de gestionare a deseurilor de ambalaje 101
7.4.Recuperarea, valorificarea si reciclarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje 101
7.5.Stimularea activitatii de management a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje 103
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

INTRODUCERE

Până la consumatorul individual sau colectiv, alimentele parcurg un circuit complex, atât ca posibilităţi de insalubrizare, cât şi ca modalităţi de prelucrare tehnologică, conservare şi păstrare pe toată durata circuitului.

Din momentul în care este strânsă recolta iar animalele sunt sacrificate, materia prima de origine vegetală sau animală este supusă un ei deteriorări progresive, care se poate desfăşura lent (la peş te sau lapte) încât poate provoca alimentului realmente inutilizări în numai câteva ore.

În ceea ce priveşte rezervele alimentare, bacteriile, mucegaiurile, drojdiile,insectele şi rozătoarele se află într-o constantă şi directă „competiţie’’ cu omul.

Cunoaşterea diferiţilor agenţi de degradare şi a proceselor pe care le desfăşoară, a direcţiei şi a intensităţi acestora, sub impactul condiţiilor de mediu, dirijate sau nedirijate, a dat cercetării merceologice clasice posibilitatea de a alege cel mai convenabil interval de stabilitate pentru produsele alimentare, fără risc, sau cu risc minim, în timpul circulaţiei de la producător la consumator. S-a putut stabili, de asemenea, regimul de păstrare în spaţii fixe şi mobile de depozitare, cu un grad înalt de specificitate.

Conservele de carne sunt produse de carne închise ermetic în cutii sau borcane şi supuse unui tratament termic la temperaturi peste 1000˚C cu scopul de a distruge microorganismele şi enzimele nemicrobiene şi în special oxidazele, care ar putea altera conţinutul, păstrând în acelaşi timp unele substanţe termostabile astfel ca însuşirile organoleptice ale produsului şi valoarea lui nutritivă să rămână cât mai neschimbate.

Sistemul de ambalare, materialul folosit şi tipul de ambalaj trebuie să asigure stabilitatea alimentului, să nu permită transferul unor substanţe toxice din materialul din materialul de ambalare sau în timpul procesului ambalării către aliment, să evite schimbul de umiditate cu mediul, impurificarea cu substanţe nedorite din mediu, contaminarea cu microorganisme şi favorizarea unor reacţii fotochimice sau determinate de contaminarea microbiologică. Tipul şi materialele de ambalare pentru alimentele care urmează a fi sterilizate trebuie să asigure rezistenţa la manipulare, să nu se deformeze şi să nu se degradeze. Sistemul şi tipul de ambalaj trebuie să fie adaptat cerinţelor de utilizare a alimentului, evitându-se ambalarea alimentului uşor degradabil în recipienţi de volum care să impună după o utilizare parţială, o depozitare pe o perioadă mai lungă de folosinţă, în condiţii de neasigurare a etanşeităţii tipului de ambalaj, favorizându-se astfel degradarea alimentului. Sistemul, tipul de ambalare şi materialele necesare ambalării se vor certifica o dată cu certificare alimentului ca atare, pe baza unui aviz de specialitate a unităţilor de profil, neautorizându-se producerea şi comercializarea acestora decât în condiţiile certificării.

Etichetarea şi inscripţionarea alimentelor ambalate trebuie să fie conform reglementărilor naţionale, în conformitate cu reglementările internaţionale. Pentru alimentele care sunt ambalate de alţi agenţi economici decât cei care le-au propus, inclusiv cele din import, de asemenea trebuiesc respectate reglementările în vigoare de-o parte.

CAPITOLUL I.

I.IMPORTANŢA AMBALAJULUI

1.1.Generalităţi

Rolul estetic al culorii este îndeplinit atunci când aceasta imprimă ambalajului o impresie de soliditate, pune în valoare calităţile produsului şi subliniază caracterul specific. Foarte important este şi materialul pe care se aplică culoarea. Nu este neapărat necesar ca materialele de ambalaj să aibă suprafeţe netede, dimpotrivă, un relief poate face o culoare mai vie, iar neregularităţile pot realiza jocuri de umbră şi lumină.

Grafica are rolul cel mai important din punct de vedere estetic. Necesităţile comerciale impun o grafică simplă, estetică şi expresivă. Ea trebuie să dezvolte imaginaţia, să prezinte marfa într-o formă atrăgătoare care să aibă efect imediat, să informeze în mod sugestiv şi să fie uşor descifrabilă.

Ilustraţia unui ambalaj poate fi un desen sau o fotografie. Se preferă fotografia deoarece ea exprimă mai fidel realitatea. S-a demonstrat că precizia unei comunicări prin imagini este cel puţin tot atât de mare ca şi comunicarea verbală, fapt pentru care se apreciază că pe un ambalaj textul trebuie să fie subordonat imaginii, aceasta atrăgând atenţia, textul având un rol complementar.

De asemenea este necesară şi obţinerea unei armonii între formă şi realizarea grafică, în sensul că dispunerea în spaţiu a desenelor şi a textelor trebuie să ţină seama de posibilitatea de cuprindere a imaginilor realizate dintr-o dată de cumpărător. [SEG, 82, p. 87]

1.2.Clasificarea ambalajelor

AMBALAJ - totalitatea elementelor destinate să cuprindă sau să învelească un produs sau un ansamblu de produse, în vederea asigurării calităţii şi integrităţii acestora la manipulare, transport şi desfacere până la consum.

În funcţie de construcţie, destinaţie, material, mod de folosire acestea pot fi:

- ambalaj aerosol - este un recipient rezistent la o presiune interioară dată, prevăzut cu o deschidere cu o valvă care asigură etanşeitatea şi distribuirea produsului datorită presiunii din interiorul recipientului;

- ambalaj colectiv - este un ambalaj de desfacere şi de transport destinat să cuprindă mai multe unităţi din produsul ambalat;

- ambalaj demontabil - construcţia lui permite descompunerea sa în părţi componente şi reasamblarea sa;

- ambalaj deschis - nu este prevăzut cu capac sau alt sistem de închidere;

- ambalaj de desfacere - este conceput şi realizat pentru a-şi îndeplini funcţia în unitatea de vânzare, ajungând la consumator împreună cu produsul, fără să constituie unitate independentă;

- ambalaj etanş - este un ambalaj închis care - după caz - nu permite schimb, între interiorul şi exteriorul său şi invers, de apă, vapori de apă, gaze, etc.;

- ambalaj fix - a cărei construcţie nu permite demontarea şi plierea;

- ambalaj flexibil - care îşi schimbă forma şi dimensiunile la umplere şi golire;

- ambalaj intermediar - grupează un anumit număr de produse, ambalate sau nu în ambalaje de desfacere, fără să constituie o unitate independentă de transport;

- ambalaj închis - este prevăzut cu capac sau alt sistem de închidere;

- ambalaj de inventar - este un ambalaj refolosibil, aparţinând unei anumite întreprinderi şi supus restituirii către acea întreprindere;

Fisiere in arhiva (1):

  • Influenta Ambalajelor Metalice asupra Conservabilitatii Alimentelor.doc