Cuprins
- Capitolul I. Documentare ..5
- 1 Concentrarea 5
- 1.1 Noțiuni Introductive 5
- 1.2 Factori care Influențează Vaporizarea 6
- 1.2.1 Concentrația Soluției 6
- 1.2.2 Viteza de Circulație a Soluției 6
- 1.2.3 Potențialul Termic 7
- 1.2.4 Raportul între Suprafața de Transfer de Căldură și Volumul Soluției 7
- 1.2.5 Formarea de Cruste 7
- 1.2.6 Formarea Spumei 7
- 1.2.7 Presiunea 8
- 1.3 Sisteme de Evaporare 8
- 1.3.1 Evaporarea cu Simplu Efect 8
- 1.3.2 Evaporarea cu Efect Multiplu 11
- 2 Vaporizatoare de Suprafață cu Elemente Separate 13
- 2.1 Tipuri de Vaporizatoare pentru Concentrare 13
- 2.2 Vaporizatoare de Circulație Naturală a Soluției 13
- 2.3 Vaporizatoare cu Circulație Forțată a Soluției 15
- 3 Vaporizarea cu Dublu Efect 16
- 3.1 Schema și Descrierea Instalației de Concentrare cu Dublu Efect 16
- Capitolul II. Descrierea și funcționarea instalației de proiectat 18
- 1 Schema și Descrierea Instalației de concentrare cu Multiplu efect 18
- 2 Descrierea Instalației de Concentrare cu Multiplu Efect 19
- Capitolul III. Bilanțul de materiale .21
- 1 Calculul Debitului de Suc Inițial ce Intră în Instalație 21
- 2 Sistematizarea Tabelară a Bilanțului de Materiale 24
- Capitolul IV. Bilanțul termic ...25
- 1 Calculul Debitelor de Agent Termic utilizate în Instalație 25
- 1.1 Calculul Coeficienților de Evaporare și Autoevaporare 25
- 1.2 Bilanțul de Materiale și Bilanțul Termic pentru Injector 30
- 1.3 Bilanțul Termic Cumulativ al Instalației de Concentrare 31
- 1.4 Calculul Fluxurilor Termice pentru Fiecare Efect 34
- 1.5 Sistematizarea Tabelară a Bilanțului Termic 40
- 1.6 Bilanțul Termic al Condensatorului de Amestec 42
- 1.6.1 Calculul Necesarului de Apă de Răcire la Condensator: 42
- 1.6.2 Calculul Consumurilor Specifice de Agent Termic și Apă de Răcire la Condensare: 43
- 1.7 Calculul de Dimensionare al unui Vaporizator 43
- 1.7.1 Calculul Ariei Suprafeței de Schimb Termic: 43
- 1.7.2 Calculul Numărului de Țevi: 48
- 1.7.3 Diametrul Aparatului 49
- 1.7.4 Dimensionarea Racordurilor 49
- Bibliografie ...54
Extras din proiect
Temă Proiect
Să se dimensioneze o instalație de concentrare cu triplu efect și termocompresie destinață obținerii sucului de mere concentrat care lucrează la o capacitate S_0=1700+50×n[kg⁄h] □(- ┴(:3600) [Kg⁄s] ), suc de mere preconcentrat cu un conținut de substanță uscată inițială 〖s.u〗_0=15%.
Sucul concentrat va avea un extract refractomentric R=〖s.u〗_f=〖s.u〗_3=55%.
Se cunosc următoarele elemente inițiale de proiectare:
Temperatura inițială a sucului de mere preconcentrat: t_0=40℃.
Temperatura de autoevaporare în efectul I este: t_1=75+ (0,25×n)℃.
Temperatura de evaporare în efectul II este: t_2=60+(0,25×n)℃.
Temperatura de autoevaporare în efectul III este: t_3=40+(0,25×n)℃.
Presiunea aburului în motor P_Ab=9at.
Randamentul injectorului: - η_inj=98%.
Randamentul instalației: - η_i=95%.
Temperatura aburului primar: t_wo=115℃.
Temperatura apei la intrarea în condensator: t_ai=15℃.
Variabila independentă: n=1.
Capitolul I. Documentare
Concentrarea
Noțiuni Introductive
Evaporarea sau vaporizarea este operația prin care un lichid este transformat în vapori. De obicei operația de transformare se realizează cu aport de căldură din exterior.
Transformarea unei părți din lichid în vapori se poate realiza și pe seama căldurii interne prin destinderea lichidului la o presiune la care temperatura lui să fie superioară temperaturii de fierbere. Fenomenul acesta, deoarece se face pe seama căldurii interne, a fost numit autoevaporare.
În tehnică operația de evaporare se folosește pentru concentrarea soluțiilor în substanțe nevolatile, prin vaporizare eliminându-se o parte din lichidul volatil. Pentru separarea totală trebuie în final să se mai realizeze și o altă operație: cristalizare, uscare sau distilare după caz.
Procesul de concentrare prin evaporare intervine în aproape toare subramurile industriei alimentare, lichidul volatil eliminat în mod curent fiind apa. Eliminarea apei dintr-o serie de produse în industria alimentară asigură condiții mai bune de camservare și în același timp reduce volumul de depozitare și transport. În industria alimentară însă se întâlnesc și cazuri când prin concentrare trebuie să se elimine un alt lichid volatil, de exemplu înlăturarea parțială a dizolvantului (de obicei benzină) din mișcelă în industria uleiului.
Evaporarea se deosebește de distilare prin faptul că, unul din componenți fiind nevolatil, vaporii rezultați sunt formați dintr-un singur component.
Soluția concentrată, obținută prin evaporarea parțială a dizolvantului, formează produsul valoros, iar vaporii, produsul secundar, care se aruncă. Trecerea în stare de vapori se poate face atât prin evaporarea superficială cât și prin fierbere.
Evaporarea superficială, are loc numai la suprafața lichidului și la temperaturi mai mici decât temperatura de fierbere corespunzătoare presiunii din spațiul de deasupra soluției, în timp ce evaporarea prin fierbere se petrece în întreaga masă a lichidului.
Fierberea, fiind mult mai intensă decât evaporarea superficială, formează pentru industria chimică metoda cea mai răspândită de concentrare a solițiilor.
Bibliografie
1 Banu, C., Manualul inginerului de industie alimentară, vol.I, Editura Tehnică, București, 1998
2 Banu, C., Manualul inginerului de industie alimentară, vol.II, Editura Tehnică, București, 1999
3 Jâșcanu, V., Aparate și procese în industria alimentară, Editura Univ. Galați, 1980
4 Lavinia Buruleanu, Daniela Avram, Calcule de operații și aparate în industria alimentară, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2009
5 Rășenescu, I., Operații și utilaje în industria alimentară, vol. I, Editura Tehnică, București, 1971
6 Rășenescu, I., Operații și utilaje în industria alimentară, vol. II, Editura Tehnică, București, 1972
Preview document
Conținut arhivă zip
- Instalatie de concentrare cu triplu efect si termocompresie.docx