Lapte cu Ciocolata

Imagine preview
(9/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Lapte cu Ciocolata.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 5 fisiere doc de 194 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: conf. dr. ing. Georgescu Lavinia

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

CAP. I. Elemente de inginerie tehnologică
1.1. Surse de aprovizionare cu materie primă.1
1.2. Principalele caracteristici ale materiei prime.2
1.2.1. Compoziţia laptelui şi produselor lactate.2
1.2.2. Propietăţile fizice ale laptelui şi produselor lactate.15
1.2.3. Propietăţile chimice ale laptelui şi produselor lactate.22
1.2.4. Analize fizico – chimice.26
1.2.4.1. Determinarea gradului de impurificare a laptelui.26
1.2.4.2. Determinarea densităţii prin metoda areometrică.29
1.2.4.3. Determinarea conţinutului de grăsime din lapte.31
1.3. Materialele auxiliare şi caracteristicile lor.43
1.3.1. Zahărul.43
1.3.2. Ciocolata.51
1.3.3. Carrageenanul.58
1.4. Ambalaje utilizate şi caracteristicile lor.63
1.5. Descrierea schemei tehnologice adoptate pentru obţinerea produsului.73
1.6. Principalele caracteristici de calitate ale produsului finit.87
1.7. Controlul de calitate pe faze tehnologice la fabricarea produsului respectiv.97
CAP. II. Regimul de lucru al instalaţiei şi al secţiei.99
CAP. III. Bilanţul de materiale la obţinerea produsului.100
CAP. IV. Bilanţul termic la pasteurizarea laptelui cu cacao.111
4.1. Calculul bilanţului termic pe zone.112
4.2. Calculul fluxului termic pe zone.124
CAP. V. Dimensionarea pasteurizatorului cu plăci.130
5.1. Dimensionarea pasteurizatorului.130
5.2. Calculul suprafeţei de transfer de căldură.160
5.3. Calculul numărului de plăci.166
5.4. Calculul numărului de pachete cu stabilirea numărului real de plăci.168
5.5. Calculul lungimii totale a schimbătorului de căldură cu plăci.171
5.6. Calculul racordurilor.173
CAP. VI. Alegerea şi stabilirea numărului de utilaje necesare obţinerii laptelui cu cacao.176
CAP. VII. Subproduse de fabricaţie rezultate în urma obţinerii laptelui cu cacao şi posibilitati de valorificare.184
CAP. VIII. Stabilirea structurii costurilor de fabricatie şi de desfacere a produsului finit.185
CAP. IX. Igiena în secţiile de industrializare a laptelui.189
CAP. X. Măsuri de protecţie a muncii în secţiile de industrializare a laptelui.193

Extras din document

Având în vedere că secţia de obţinere a laptelui cu cacao este proiectata în oraşul Târgovişte sursele de aprovizionare cu materie primă existente în judeţul Dâmboviţa vor fi următoarele:

Ruta Corneşti:

- P. Gheboaia

- P. Mărceşti

- P. Crivăţu

- P. Bujoreanca

- P. Bilciureşti

- P. Cojarca

- F. Lazuri

Ruta Crevedia:

- F. Baloteşti

- F. Mogoşoaia

- F. Crevedia

- F. Negoşi

Ruta Bilciureşti

- P. Darza

- P. Ciocăneşti

- P. Ungureni

- P. Miculeşti

Ruta Glergani

- F. Fătăreşti

- P. Fătăreşti

- P. Brezoaiele

Ruta Petreşti

- P. Grozăveşti

- P. Coada Izvorului

- P. Petreşti

- P. Viişoara

- F. Golanu

Ruta Vişina

- P. Şelaru

- P. Firbinţi

- P. Vişina

- P. Broşteni

Ruta Văleni

- P. Mesteacănu

- P. Văleni

- P. Malu cu Flori

Ruta Potlogi

- P. Chineşti

- Costeşti Vale

- P. Mărunţişu

- P. Odobeşti

- P. Ziduri

- P. Sălcuţa

Ruta Poiana

- P. Vlăsceni

- P. Podul Crişnei

- P. Găieşti

- P. Poiana Brăniştei

- P. Ulmi

- P. Răzvad

- P. Matroca

1.2. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE MATERIILOR PRIME

1.2.1. COMPOZIŢIA LAPTELUI ŞI PRODUSELOR LACTATE

Laptele este un lichid de culoare albă-gălbuie secretat de glanda mamară a mamiferelor. Se caracterizează printr-o structură şi compo¬ziţie complexă, principalele componente chimice fiind următoarele:

Apa

Grasimi propriu-zise

Substanta Gliceridele

grasa fosfatidele

Alte grasimi

Substanta ceridele

uscata Glucidele lactoza

Substante Proteice

azotoase - cazeina

Substanta - lactalbumina

Lapte negrasa - lactoglobulina

Neprotiece

- Aminoacizi

- amide

- uree

Saruri minerale

Pigmenti

Vitamine

Enzime

Gaze dizolvate (O2, N2, CO2)

Prin lapte se înţelege, în general, laptele de vacă; cînd este vorba despre laptele altor specii de animale, se indică specia respectivă (lapte de oaie, lapte de bivoliţă etc).

1. VARIAŢIA COMPOZIŢIEI LAPTELUI

Compoziţia laptelui prezintă variaţii, în primul rând în funcţie de specia animalului.

Compoziţia chimică medie a laptelui diferitelor specii de animale se regăseşte în tabelul 1 (după Inihov.):

Tabel 1.

Animalul de la care provine laptele Apa

% Substanta uscata

% Grasime

% Proteine

% Lactoza

% Cenusa

%

Vaca

- colostru

- lapte normal

79 -82

87,5

21 – 18

12,5

4 – 6

3,5

12,5 – 16,5

3,5

2 – 3

4,7

1 – 1,6

0,8

Oaie 81,9 18,1 7,2 5,7 4,3 0,9

Bivolita 82,7 17,3 7,7 4,1 4,8 0,7

Capra 86,05 13,95 4,9 4,3 3,9 0,85

Laptele de vacă, care se află pe primul loc în alimentaţia omului, se aseamănă cel mai mult cu laptele matern. Din punct de vedere al conţinutului în substanţă uscată, laptele de oaie şi cel de bivoliţă sunt cele mai bogate, procentul de substanţe proteice şi mai ales conţinutul de grăsime fiind foarte ridicat. Laptele de capră este asemănător lap¬telui de vacă, fiind însă mai bogat în proteine.

In cadrul aceleaşi specii, compoziţia chimică a laptelui variază în funcţie de rasă, perioada de lactaţie, alimentaţie etc.

Variaţia compoziţiei laptelui pe perioade de lactaţie este însemnată şi prezintă diferenţieri mai mari la laptele de oaie faţă de laptele de vacă.

Producerea laptelui începe imediat după fătare, iar perioada de lactaţie durează în medie 10 luni la vacă şi bivoliţă, iar la oaie şi capră 6—7 luni. în primele 6—10 zile după fătare se produce colostrul, după care urmează laptele normal.

Laptele colostral are o culoare mai gălbuie, cu gust şi miros neplăcut, care coagulează la fierbere şi se comportă anormal sub acţiunea chea¬gului. Colostrul are o compoziţie chimică modificată faţă de laptele normal; este mai bogat în substanţă uscată, conţinând mai multe săruri şi proteine serice (lactalbumină şi lactoglobulină), dar mai sărac în lactoză şi cazeină.

Fisiere in arhiva (5):

  • contolul de calitate.doc
  • cuprins.doc
  • PRIMAP~1.DOC
  • proiect 2.doc
  • proiect.doc