Lapte de oaie țurcană

CAP I

GENERALITATI LAPTE

Laptele a fost folosit din cele mai vechi timpuri ca aliment principal in hrana diferitelor popoare. Materia prima pentu industria laptelui o constituie laptele de oaie, vaca si bivolita. Este alimentul cel mai complex si usor de asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza si in nutritia omului. Laptele este denumit si ‘Sangele Alb’ prin valoarea sa hranitoare. Are peste 100 de substante nutritive necesare vietii omului. Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii. Grasimea, in afara de rolul ei energetic, contribuie si la formarea rezervelor de grasime in organism. Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a leptelui. Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment.

Secretia laptelui are loc la nivelul glandei mamare. Ugerul este o glanda de origine cutanata, de tip acinos cu functie holomerocrina. La vaca, oaie, capra, iapa, bivolita, asina este situat in regiunea ingvinala si prezinta o forma globuloasa.

In timp ce la vaca sau bivolita ugerul este impartit in patru sferturi, care formeaza de fapt unitati secretorii saparate, fiecare avand cate un mamelon sau sfarc, la oaie, asina, capra, ugerul este impartit in doua jumatati, fiecare prevazuta cu cate un mamelon.

Ca structura ugerul este format din doua tipuri de tesuturi : un tesut conjuctiv reprezentat de stroma conjuctivoadipoasa si tesut glandular care este de fapt tesutul activ.

Fiecare sfert (la vaca) sau jumatate (oaie, capra) formeaza o unitate secretorie independenta care este alcatuita din corpul mamar propriu-zis si sfarcul sau mamelonul lung de 5-10 cm si cu diametrul de 3-6 cm

Laptele de oaie, bivolita, scroafa este mai gras decat cel de vaca si iapa.

Principalele componente ale laptelui –grasimea si proteina- se gasesc in mare masura sub control genetic ; de aici si importanta lucrarilor de selectie in populatiile de animale. O imporatnta egala o are si calitatea furajelor ( bogatia lor in proteine, grasimi, glucide, vtamine) precum si cantitatea lor optima pentru a asigura un flux continuu in torentul sanguin.

Insusirile organoleptice ale laptelui sunt influentate si de tehnologiile de exploatare cum ar fi : natura furajelor, igiena mulsului, pastrarea laptelui, inclusiv atmosfera din camerele de depozitare, care pot transmite foarte usor laptelui mirosul de petrol, de mucegai.

Productia de lapte este un proces fiziologic, determinat genetic si aflat sub control neuro-hormonal. Secretia laptelui sau lactogeneza este urmata la scurt timp de evacuarea laptelui.

Perioada colostrala este perioada primelor zile dupa fatare cand mamela produce colostrul

Laptele colostral sau colostrul este produsul din primele zile dupa fatare. Compozitia chimica a colostrului are valori mai ridicate fata de lapte.

Perioada de lactatie este timpul scurs de la declansarea lactatiei care se produce odata cu fatarea si pana la incetarea secretiei laptelui, cand se spune ca animalul a intarcat.

Cractertisticile perioadei de lactatie (ca durata si ca amplitudine) determinate de specie (filogenetic) au fost imbunattatite radical prin factori genetici la rasele specializate in directia productiei de lapte.

Perioada de repaus mamar reprezinta timpul scurs de la incetarea secretiei laptelui pana la proxima declansare a lactatiei, care are loco data cu fatarea urmatoare. Repausul mamar este variabil ca durata de la specie la specie : la vaca este in medie 60 de zile, la oaie si capra 5-7 luni. In cadrul aceleasi specii se inregistreaza o anumita variabilitate legata de rasa si anumite particularitati individuale.

Factorii care influenteaza productia de lapte se grupeaza in factori genetici, factori de mediu, factori legati de tehnica de exploatare a animalelor.

Dintre factorii genetici, rasa, individualitatea, cinstitutia, tipul morfo-fiziologic, greutatea corporala, au o influenta directa asupra productiei de lapte.

Factorii de mediu naturali ce influenteaza productia de lapte contin clima, solul si vegetatia, iar dintre cei artificiali alimentatia, microclimatul, din adaposturi.

Factorii legati de tehnica de exploatare sunt : sezonul fatarii, tehnica de muls, durata lactatiei, durata repausului mamar, alimentatia si ingrijirea, miscarea vacilor.

Oaia este specia cu cele mai reduse cerinte pentru intretinere, iar utilizarea in hrana a aditivilor furajeri se face in mica masura. Pasunea ofera cel mai ieftin furaj, iar in perioada de stabulatie, furajele de volum oocupa un loc insemnat in hrana animalelor.

Cunoasterea valorificarii productiilor de ovine va determina cresterea veniturilor si sporirea eficientei economice.