Laptele și Produsele Lactate

I. GENERALITATI

1.1 Standardizarea – definitie si rol

Conform definitiei date de Organizatia Internationala de Standardizare, standardul (norma) reprezinta o specificare tehnica sau alt document accesibil publicului, stabilit cu cooperarea, consensul sau aprobarea generala a tutror partilor interesate, fondat pe rezultatele conjugate ale stiintei, tehnologiei si experientei, vizand avantajul optional al comunitatii in ansamblul sau, si aprobat de un organism calificat pe plan national, regional sau international.

Standardele definesc un nivel minim de calitate si permit alegerea obiectivelor si “transparenta” produselor; exista atat standarde facultative cat si obligatorii.

Potrivit standardelor internationale, de exemplu, fructele sunt clasate pe categorii in functie de calibrul, forma si culoarea lor, dar si dupa prezenta unor defecte pe care le au. Pentru laptele de consum, in Franta, exista un cod de culori stabilit in functie de continutul in grasime al acestuia : rosu pentru laptele integral, bleu pentru laptele semidegresat si verde pentru laptele degresat.

Standardele permit :

• consumatorului sa aleaga si sa aiba siguranta in alimentatie;

• vanzatorului sa stabileasca eficienta vanzarilor, pe grupe de clienti si pe diferitele categorii de produse comercializate;

• cumparatorului sa isi analizeze cumparaturile pe categorii de produse si furnizori;

• cumparatorilor, vanzatorilor si puterilor publice sa aiba acelasi limbaj pentru definirea produselor si practicarea unei politici contractuale pe piata.

De asemenea, standardele contribuie la promovarea vanzarilor, deoarece furnizeaza vanzatorilor argumente comerciale si cumparatorilor garantii.

Alaturi de standardele impuse de stat, al caror obiectiv este de a asigura o calitate si o siguranta minima a alimentelor, pot exista si standarde elaborate la initiativa operatorilor de pe filierele de produs, organizati in asociatii interprofesionale, in scopul facilitarii tranzactiilor comerciale. Daca standardele internationale au caracter de recomandare si sunt destinate armonizarii si unificarii standardelor nationale, in masura in care sunt acceptate de guverne, standardele Uniunii Europene au caracter obligatoriu pentru tarile membre si negociabil pentru tarile asociate.

ASRO - Asociatia de Standardizare din Romania este organismul privat de interes public specializat in domeniul standardizarii. ASRO reprezinta Romania in procesul de standardizare internationala prin coordonarea activitatii nationale, organizarea schimbului de informatii referitoare la standardizare astfel incat Asociatia are un rol important in dezvoltarea economica si optimizarea performantei firmelor romanesti pe piata nationala, international si europeana, in mod deosebit.

De standardizarea internationala in domeniul produselor alimentare se ocupa Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) si Comisia Codex Alimentarius (organism comun al OMS si FAO). Aceste organisme au ca obiect de activitate elaborarea de standarde si norme unitare asupra alimentelor, care sa faciliteze comertul international si sa protejeze sanatatea consumatorilor.

Asigurarea calitatii presupune un ansamblu de actiuni planificate si sistemetice ale intreprinderilor interesate, menit sa dea increderea corespunzatoare clientilor ca produsele sau produsele vor satisface cerintele de calitate specifice. Pentru a beneficia de o asemeanea certificare, potrivit normei I.S.O 9000, intreprinderea trebuie sa faca dovada ca a implementat un sistem de asigurare a calitatii.

1.2 Laptele - compozitie, importanta si factorii care influenteaza cantitatea si calitatea acestuia

Laptele este produsul de secretie al glandelor mamare ale femelelor mamifere, ce constituie hrana exclusiva a puilor. In general, prin lapte, ca produs alimentar, se intelege laptele de vaca, iar in cazul in care se utilizeaza laptele altor animale, trebuie indicata specia de animal de la care provine (bivolita, capra, oaie etc).

Laptele reprezinta un aliment care contine intr-o proportie corespunzatoare toate substantele necesare dezvoltarii organismului tanar, in starea cea mai usor asimilabila. In compozitia laptelui intra in primul rand cazeina, lactalbumina si lactoglobulina, proteine superioare din punct de vedere biologic. Acestea contin aminoacizi esentiali, in proportii apropiate celor necesare omului, avand cea mai mare eficienta in favorizarea cresterii.

Datorita punctului de topire scazut (29-34 C) si a faptului ca se gaseste sub forma emulsionata de globule foarte mici, grasimea din lapte este mai usor de asimilat, in comparatie cu celelalte grasimi de origine animala (untura, seu). Grasimea din lapte contine si cantitati insemnate de vitamina A, dar mai ales de vitamina D, care asigura fixarea calciului si a fosforului din oase, prevenind aparitia rahitismului. Continutul de colesterol, substanta favorizanta in aparitia bolilor cardiovasculare este mai redus la lapte si produse lactate, fata de alte alimente de origine animala. Laptele sau zaharul din lapte, datorita bacteriilor aflate in intestin se transforma in acid lactic cu influenta benefica asupra organismului. Laptele contine elemente minerale importante. In afara de calciu si fosfor, laptele contine iod, astfel incat o alimentatie bogata in acest produs poate preveni aparitia gusei. Datorita valorii nutritive ridicate si a gradului inalt de asimilare, laptele este recomandat batranilor si convalescentilor iar pentru copii pana la un an este considerat un aliment complet. Prin suportul nutritiv pe care il contine, laptele este pozitionat in grupa alimentelor naturale valoroase. Datorita acestor “calitati”, laptele, in special cel de vaca, dar si cel de bivolita, capra si oaie, prezinta o deosebita importanta in alimentatia umana, atat in stare bruta sau prelucrata, cat si sub forma unor produse lactate.

Cantitatea si calitatea laptelui este influentata de numerosi factori, atat interni cat si de mediu, dupa cum urmeaza:

I. Factori interni:

• Specia – cea mai mare cantitate de lapte se obtine de la vaci, bivolite, capre si ovine;

• Rasa, familia, linia – exista rase, linii sau familii care produc lapte mai mult si mai bogat in grasime si proteine in timp ce altele produc lapte mai putin si cu o compozitie diferita;

• Individualitatea – da diferente chiar in interiorul aceleiasi rase, linii sau familii si in conditii identice, fiind influentat de metabolismul fiecarui animal;

• Forma si dezvoltarea ugerului – influenteaza capacitatea productiva

• Varsta – productia de lapte este mai mica la primele fatari, creste pana la a 4-a fatare, apoi scade treptat;

II. Factori de mediu

- Naturali: caldurile mari, ploile si umezeala au influenta neativa, scazand astfel productia de lapte;

- Artificiali:

a) hranirea, lipsa de substante nutritive duce la scaderea cantitatii de lapte;

b) adaparea;

c) igiena corespunzatoare;

d) mulsul.

1.3 Productia de lapte in Romania si UE25

La nivel european productia de lapte este excedentara consumului fapt datorat unor politici care au incurajat productia. Actualmente se incerca scaderea productiei prin impunerea unor cote de lapte. Situatia exacta este prezentata in tabelul nr. 1.

Productia de lapte in Romania si UE :

Tabel nr. 1 - tone -

Productia de lapte,

in: Romania UE25

2000 4.622.059 149.133.736

2001 4.780.453 148.457.312

2002 4.982.338 148.354.539

2003 5.216.849 148.357.697

2004 5.504.100 145.870.906

2005 5.552.200 146.912.366

2006 6.662.242 145.326.875

2007 6.289.845 145.322.573

2008 6.125.042 147.044.997

2009 5.809.156 145.992.504

Sursa: http://faostat.fao.org/site/569/DesktopDefault.aspx?PageID=569#ancor

Evolutia productiei de lapte in Romania si UE :

Figura nr. 1