Cuprins
- INTRODUCERE 4
- CAPITOLUL I.
- DESTINAȚIE ȘI CLASIFICARE 5
- I.1.1. CE REPREZINTĂ PROCESUL DE AMESTECARE? 5
- I.2.1. CLASIFICAREA AMESTECĂTOARELOR PENTRU MATERIALE CONSISTENTE (MALAXOARE) 6
- I.2.2.FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ OPERAȚIA DE AMESTECARE 6
- CAPITOLUL II. ELEMENTE COMPONENTE, TIPURI DE ASAMBLĂRI. PRINCIPIU DE FUNCȚIONARE 7
- II.1.1. MALAXORUL DE CARNE SUB VID DE TIP MACAVID 400. UTILIZARE 7
- II.1.2.ELEMENTE COMPONENTE 7
- CAPITOLUL III.MATERIALE UTILIZATE PENTRU EXECUTAREA ELEMENTELOR COMPONENTE 12
- III.1.1 CLASIFICAREA MATERIALELOR UTILIZATE ÎN CONSTRUCȚIA DE MAȘINI 12
- CAPITOLUL IV. TIPURILE DE SOLICITĂRI LA CARE SUNT SUPUSE PRINCIPALELE ORGANE DE MAȘINI ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII 16
- CAPITOLUL V. PROCESE TRIBOLOGICE SPECIFICE
- (FRECAREA, UZAREA, LUBRIFIEREA) 19
- V.1.1. PROCESUL DE UZARE 21
- V.1.2. PROCESUL DE FRECARE 22
- V.1.3. LUBRIFIANȚI 25
- CAPITOLUL VI. TIPUL DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII 26
- VI.1.1.TRANSMISII MECANICE 26
- VI.1.2.CLASIFICAREA ŞI CARACTERIZAREA LANŢURILOR DE TRANSMISIE 27
- VI.1.3.FORMELE ŞI CAUZELE DETERIORĂRII TRANSMISIILOR PRIN LANŢ 28
- VI.1.4.MATERIALE UTILIZATE LA EXECUŢIA LANŢURILOR ŞI A ROŢILOR DE LANŢ 29
- CAPITOLUL VII. MĂSURI DE IGIENIZARE 30
- VII.1.1. IGIENA PRODUCȚIEI 30
- VII.1.2. PREGĂTIREA ZONEI PENTRU CURĂȚIRE 30
- VII.1.3. CURĂȚIREA FIZICĂ 30
- VII.2.1. SUBSTANȚELE FOLOSITE ÎN PROCESUL DE CURĂȚIRE 31
- VII.2.2. DETERGENȚII ALCALINI 31
- VII.2.3. DETERGENȚII ACIZI 32
- VII.2.4. DETERGENȚII TENSIOACTIVI 32
- CAPITOLUL VII. NORME DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ 33
- BIBLIOGRAFIE 35
Extras din proiect
INTRODUCERE
Industriile în care materiile prime sunt supuse unor procese fizico-mecanice sau fizico-biochimice-chimice în scopul modificării stării ,compoziției sau conținutului lor energetic, sunt denumite industrii de proces. În categoria acestora intră și industria alimentară.
O instalație de proces din industria cărnii reprezintă un complex de procedee, utilaje, conducte și construcții în care se produc schimbări ale stării, compoziției, conținutului energetic al materiilor prime care o străbat.
Utilajele reprezintă totalitatea mașinilor, a aparatelor și conductelor necesare efectuării unei anumite lucrări sau pentru asigurarea procesului de lucru într-o instalație sau într-o întreprindere. Acestea pot fi asamblate într-o instalație fie în serie, fie în paralel, în funcție de cerințele procesului tehnologic care stă la baza realizării produsului finit.
Aparatele sunt corpuri materiale în care se petrec operații fizice , chimice, biochimice în care nu intervin elemente în mișcare (recipiente sub presiune, rezervoare, buncăre, etc.).
Mașina reprezintă un complex de corpuri materiale care posedă mișcări determinate având ca scop efectuarea unui lucru mecanic util sau un proces de transformare a energiei. Realizarea producției cu instalațiile, utilajele, mașinile din industria cărnii depinde de buna lor funcționare și de siguranța lor în exploatare.
Utilajele alese pentru dotarea întreprinderilor de industrializare a cărnii trebuie să corespundă capacităţii, profilului şi proceselor tehnologice. Utilajele folosite în dotare trebuie să fie construite astfel ca suprafeţele pieselor şi ansamblurilor să nu aibă îmbinări proeminente sau muchii ascuţite, colţurile să fie rotunjite, sudurile să fie continui, polizate cu îngrijire, astfel încât să se poată igieniza cu uşurinţă.
Materialele folosite la construcţia utilajelor trebuie să fie rezistente la coroziune, la acţiunea acizilor şi bazelor, soluţiilor de detergenţi sau dezinfectanţi. Suprafeţele care vin în contact cu carnea trebuie să fie construite din oţel inoxidabil.
Lagărele maşinilor trebuie să se găsească, de regulă, în afara zonei unde se operează cu carnea şi dacă sunt alăturate acestei zone să fie construite cu garnituri şi mijloace de etanşare corespunzătoare, executate din material inoxidabil, netoxic, neabsorbant şi neafectate de produsul alimentar sau soluţiilor de detergenţi şi dezinfectante.
Toboganele, jgheaburile şi conductele de legătură între pompe şi maşinile de lucru trebuie astfel executate încât să se poată demonta uşor şi igieniza.
Masele plastice şi protecţiile răşinice folosite trebuie să fie rezistente la abraziune, la sarcini termice, să nu fie casante sau toxice şi să nu conţină componente care pot trece în produsele de carne.
CAPITOLUL I.
DESTINAȚIE ȘI CLASIFICARE
Malaxorul este o mașină care amestecă (sau frământă) diverse materiale pentru a le transforma într-o masă omogenă (fr. malaxeur).
I.1.1. CE REPREZINTĂ PROCESUL DE AMESTECARE?
Operația prin care se realizează împrăștierea bucăților sau particulelor materialelor, unele printre altele, se numește amestecare, iar materialul rezultat, amestec.
În industria alimentară operația are multe aplicații ca :
• amestecări în fază lichidă (omogenizarea vinului)
• amestecări în fază gaz-lichid (hidrogenarea uleiului)
• amestecări în fază gaz-solid (înmuierea orzului)
• amestecări în fază lichid-solid (baterea untului, industria cărnii si morăritului pentru obținerea produselor păstoase)
Posibilități de realizare (procedee):
• amestecare pneumatică cu : aer comprimat, abur sub presiune
• amestecare prin curgerea lichidelor
• amestecare mecanică (cu palete de diferite forme)
Poziția dispozitivului de amestecare față de axul aparatului sunt de o deosebită importanță la amestecare. Organele de amestecare trebuie sa inițieze în cât mai multe puncte ale aparatului, amestecări intense locale și să mențină în suspensie starturi limită cât mai subțiri care să producă o turbulență pronunțată a intregului conținut din vas. Curenții ce se formează în aparat trebuie să atragă mereu noi cantități de material in zona dispozitivului de agitare, astfel încât operația să se desfașoare cu eficiență maximă.
Cantitatea de material care se prelucrează poate să influențeze durata amestecării, eficiența, etc. În cazul în care se prelucrează cantități mari de material, sunt necesare aparate de dimensiuni mari. De multe ori este mai rațional să se folosească mai multe aparate de dimensiuni mai mici, decât un aparat mare, obținându-se indici funcționali și calitativi mai buni raportați la durata de desfășurare a operației.
Durata operației are influență în primul rand asupra consumului de energie. Pentru ca operația să decurgă cât mai economic este necesar ca agitatorul să lucreze eficient, asigurând omogenizarea în cel mai scurt timp. Durata operației depinde, in afară de tipul agitatorului utilizat, de diametrul și turația lui precum și de proprietățile materialelor amestecate, ca vâscozitatea si densitatea acestora.
Operaţia de amestecare poartă diferite denumiri după caracteristicile materialelor și anume:
• amestecare, in cazul materialelor solide;
• agitare, la lichide;
• malaxare, la materialele păstoase.
Utilajele folosite sunt denumite după numele operaţiei: amestecătoare, agitatoare, malaxoare si pot avea funcţionare continuă sau discontinuă.
Bibliografie
1. Sahleanu E. , Igiena în industria alimentară, curs, Suceava, Editura Universității Ștefan cel Mare Suceava, 2004;
2. Beschia R., Elemente de inginerie mecanică, Vol. I, II, Galați, Editura Universității din Galați, 1979;
3. Banu C., Exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor din industria cărnii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1990;
4. Banu C., Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. II., Editura Tehnică, Bucureşti, 1999;
5. Nicolae Farcaș, Utilaje tehnologice, Editura Tehnică, București, 2006;
6. Mironeasa Silvia, Curs de elemente de inginerie mecanica, 2011.
7. Nedeff V., Mașini și instalații pentru industria alimentară, Vol. II, Bacău, Universitatea Bacău,1997.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Malaxorul de Carne Sub Vid Tip Macavid 400.docx