Management în alimentație publică și agroturism

Braşov este un judet din Romania aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Tara Barsei, Tara Fagarasului şi Altland-ul săsesc.

Economie

Economia judetului Brasov este complexă, cu un pronunţat caracter industrial. La începutul anului 2001 numărul agenţilor economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agenţilor economici cu capital privat se ridică la 14.717. Structura pe activităţi a economiei celor 14.796 agenţi economici din judeţ este următoarea:

- industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de maşini si cea a prelucrării metalelor, urmată de industria chimică);

- agricultura şi silvicultura - 229; - construcţii - 530; - comerţ - 8.257; - transporturi - 563; - cercetare şi proiectare - 185; - turism - 773; - informatică - 171; - prestări servicii - 1.599; - finanţe, bănci, asigurări - 58. Comparativ cu anul 1989, producţia industrială din anul 2001 a fost mai mică cu 78,1%. Ritmul de scădere a fost de-a lungul acestor ani mai mare în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Scăderile au fost substanţiale iar creşterile, atunci când s-au produs, au fost nesemnificative. Totusi tendinţa în ultimii doi ani consecutivi este de usoară creştere (cu 2,7% în anul 2002 faţă de 1999 şi cu 0,5% în anul 2001 faţă de 2000). În industria judeţului Braşov, scăderea producţiei industriale în perioada de după 1990, se datorează în primul rând existenţei celor două societăţi mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. şi S.C. Roman S.A., unde numărul mare de salariaţi şi câştigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent în creşteri de producţie şi productivitate.

Din punctul de vedere al producţiei fizice, tendinţa generală de-a lungul perioadei 1996-2001 a fost de scădere la majoritatea produselor. Se remarcă astfel o reorientare structurală a producţiei braşovene funcţie de cerere dar şi de posibilităţile de asigurare a materiei prime. Scade continuu producţia de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, îngraşăminte chimice, dar creşte producţia de brânzeturi, bere, încălţăminte, rulmenţi, motoare electrice de 0,25 kw şi peşte. Numărul salariaţilor din industrie a scăzut constant în perioada 1996-2001, astfel în anul 2001 mai lucrau în industrie doar 66,5% din salariatii anului 1996, acest lucru datorându-se scăderii producţiei industriale. O parte dintre salariaţii disponibilizaţi din industrie au putut să se reorienteze spre alte domenii economice (mai ales comert, domeniu în care salariile sunt net inferioare), dar nici acestea nu au putut absorbi numarul mare al acestora, rezultând o creştere dramatică a şomajului de la 3,8% în 1996 la 9,4% în 2001. După o cădere bruscă în 1990 a volumului exportului, începând cu anul 1991 exportul judeţului Braşov are o tendinţă puternică de creştere. Exportul braşovean a fost în mare parte susţinut de marii agenti economici de stat care şi-au pierdut treptat piaţa de desfacere, iar firmele nou aparute pe piaţa economică, deşi unele dintre ele au avut o activitate prolifică, nu au reuşit să compenseze pierderea pieţelor externe ale marilor agenţi economici. O parte importantă a agenţilor economici cu activitate de export lucreaza în loan.

În anul 2001 faţă de anul 1996 volumul exportului judeţului Braşov a crescut cu 50,0%.Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior al judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost constant negativ ajungând în anul 2001 la o valoare de -108.216 mii $. Acestă situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai accelerat a importurilor faţă de exporturi. La 31.12.2001 fondul funciar se întindea pe o suprafaţă agricolă de 297.367 ha reprezentând 55,5 % din totalul terenurilor din judeţul Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape şi alte categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 118.151 ha, paşunile 119.890 ha, iar fâneţele, viile şi livezile 20% din suprafaţa agricolă (59.326 ha). În agricultură judeţului Braşov creşterea animalelor este puternic reprezentată, atât în sectorul de stat, cât şi în cel privat. În sectorul privat al agriculturii, existau la sfârşitul anului 2001 următoarele efective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% aparţinând fermelor familiale; porcine total 56.749 capete, din care 87,8% în ferme familiale, ovine şi caprine total 209.880 capete, din care 98,4% în ferme familiale; păsări total 1.776 mii capete, din care 23,4% în ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din judeţul Braşov deţine ponderi mari în producţia totală vegetală, astfel: la grâu 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaică 95,0%, la ovăz 98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se în culturi reprezentative pentru judeţul Braşov. Existenţa încă a unor institute de cercetare, dar şi intensificarea acestei activitaţi pe lângă universităţi ar putea crea premizele unei dezvoltări tehnologice atât de necesare în procesul de retehnologizare. Există în judeţul Braşov 13 centre de cercetări specializate în domeniul agricol (sfecla de zahăr, cartof, pajisti), în domeniul automobilistic sau al produselor refractare şi metalelor. S-au înfiintat chiar şi centre de cercetare private în domeniile arheologiei si medicinii.

Atracţii turistice

- Templul de la Sinca Veche- peste 7.000 ani vechime

- Municipiul Brasov şi împrejurimile sale

- Rezervatia Naturala Tampa(singura din lume aflată in centrul unui oraş)

- Muntii Fagaras

- Tigăile din Muntii Ciucas

- Complexul Piscicol Dumbravita

- Parcul National Piatra Craiului

- Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului, (rezervaţie naturală), (momentan închisă pentru conservare)

- Pădurea Bogăţii

- Bazaltele de la Racos

- Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita de la Comana de Sus

- Pestera Comana

- Mlastina Harmanului

- Pestera Barlogul Ursului

- Pestera Valea Cetatii

- Pestera Liliecilor de la Pestera, comuna Moieciu

- Cheile Zarnestilor

- Vulcanii noroioşi de la Baile Homorod

- Muntele Postavaru

- Cheile Dopca

- Situl fosilifer Ormenis

- Microcanionul în bazalt de la Hoghiz

- Bisericile fortificate din Tara Barsei

- Mănăstirea Brâncoveanu, Sambata de Sus

Poiana Braşov (în germana Schulerau) este o staţiune pentru sporturile de iarnă din România, fiind o atracţie turistică de renume internaţional, şi un cartier al municipiului Brasov. Ea dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri şi restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiană se află o staţie de ambulanţă şi una de poliţie precum şi un oficiu poştal.

Poiana Brasov este însa locul ideal si pentru petrecerea lunilor de vara. Clima de munte (cu aer bogat în ozon); lacul artificial (ce ofera numeroase posibilitati de agrement); potecile marcate (ce conduc pe amatorii de drumetii la diverse cabane, oferind peisaje uimitoare); unitatile de cazare confortabile etc justifica pe deplin renumele international acestei statiuni.

Statiunea este recomandata pentru odihna activa (sport si agrement), având efecte terapeutice asupra sistemului nervos central cu influente pozitive asupra tuturor functiilor vitale