Materiale pentru echipamente din industria alimentara

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Materiale pentru echipamente din industria alimentara.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 47 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Şef lucrări dr. ing. Silviu-Gabriel Stroe

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

INTRODUCERE 5
ISTORIC 6
CAPITOLUL I 7
DENTIFICAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE MATERIALE DIN CARE ESTE REALIZAT UTILAJUL 7
1.1 Reglementări la nivel internațional privind materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare 7
1.2 Principalele materiale utilizate in industria laptelui la realizare utilajelor 8
1.3 Aplicabilitatea oțelurilor inoxidabile în industria alimentară și cea a lactatelor 11
CAPITOLUL II IDENTIFICAREA CONDIȚIILOR DE LUCRU 17
CAPITOLUL III 19
IDENTIFICAREA FENOMENELOR DE LA INTERFAȚA MATERIAL MEDIU ALIMENTAR 19
3.1 Legile lui Fick (legile difuziei) 19
3.2 Migrarea ionilor metalici din oțel în mediul alimentar 21
3.3 Procesul de coroziune a materialelor 23
3.4 Mecanismul formării peliculelor în timpul coroziunii 25
3.5 Coroziunea oțelurilor inoxidabile 26
CAPITOLUL IV 27
TEHNICI DE TESTARE LA COROZIUNE A MATERIALELOR METALICE 27
4.1 Tehnici de analiză a materialelor la corziune 27
4.1.1 Tehnici potențiodinamice 27
4.1.2 Tehnici potențiostatice 29
4.1.3 Tehnici fizico-chimice pentru evaluarea comportării la coroziune 30
CAPITOLUL V 31
METODE ANALITICE DE CARACTERIZARE A COMPORTĂRII LA COROZIUNE A MATERIALELOR 31
5.1 Spectrometria de absorbție atomică(AAS) 31
5.1.1 Cercetare privind posibilele contaminări cu metale toxice ale laptelui praf în timpul procesului de productie- Institutul de chimie, Universitatea Federal Fluminense, Niteroi, RJ, din Brazilia, martie 2014 32
5.1.2 Cercetare privind nivelul de metale (Cd, Pb, Cu și Fe) în laptele vacilor, produsele lactate și ouăle găinilor din West Bank, Palestine- Deparatamentul de Biologie și Biochimie Universitea Birzeit, P. O. Box 14, West Bank-Palestine 34
5.1.3 Cercetare privind ioni ai metalelor grele în probele de lapte colectate de la animale hrănite cu furaje irigate cu efluenții orașului – Departamentul de Chimie al Universității Gomal- Dera Ismail Khan, Pakistan 36
5.2 Spectroscopia de masă cu plasmă cuplată indusctiv (ICP- MS) 38
5.2.1 Cercetare -Utilizarea spectrometriei de masă cu plasmă cuplată inductiv (ICP-MS) pentru-Determinarea elementelor toxice și esențiale în diferite tipuri de probe de produse alimentare- Universitatea Babeș-Bolyai, 400292 Cluj-Napoca, România 39
5.4 Microscopia electronică cu scanare SEM: 41
5.5.Încercarea la coroziune în ceața salină 42
5.6 Criterii de bază în protecția anticorozivă 43
5.7 Metode anticorozive a materialelor metalice 44
BIBLIOGRAFIE 46

Extras din document

INTRODUCERE

Știința interdisciplinară care studiază și proiectează materialele poartă numele de materiologie, prin materiale înțelegându-se acele materii prime sau semifabricate care sunt destinate obținerii de bunuri materiale.

Industriile alimentare fac parte din categoria industriilor de process, respective sunt bazate pe procese tehnologice, în urma cărora materiile prime naturale, artificiale sau sintetice sunt transformate în produse finite comercializabile sau în semifabricate utilizate drept materii prime în alte ramuri prelucrătoare. Un proces tehnologic, oricât de complex, poate fi descompus într-o succesiune de procese distincte, în care materialele intrate suferă o serie de modificări. Funcție de natura modificărilor suferite, procesele componente ale unui proces tehnologic pot fi clasificate în procese de natură mecanică, fizică, chimică, biochimică. Este important de știut că nu se poate face o delimitare netă între procesele biochimice și cele pur chimice, clasificarea reactoare- bioreactoare fiind oarecum artificială [Ga, 01].

Utilajele din industria alimentară şi alimentaţie publică sunt maşini de lucru utilizate pentru efectuarea unor operaţiuni diversificate în cadrul procesului de producţie. Pentru siguranța alimentelor o mare importanță o are și materialor din care este realizat utilajul, mai ales componentele care intră în contact cu alimentrul, deoarece substanțele chimice nesigure nu trebuie să migreze din material în aliment.

Materialele pot fi caracterizate prin structură (modul de alcătuire din particule, organizarea internă a acestora) și prin proprietăți. La temperaturi și presiuni obișnuite cele mai multe materiale se regăsesc în stare solidă, aceasta fiind o stare condensată a materiei. Starea condensată este caracterizată prin interacțiuni atomice suficient de puternice pentru a conferi materialului un volum definit.

Materialele folosite în construcţia şi exploatarea utilajelor tehnologice sunt în general materiale metalice şi nemetalice. Pe lângă acestea, în exploatarea utilajelor se mai folosesc combustibilii şi lubrifianţii [Ro, 14].

În industria alimentară un criteriu important este comportarea materialelor în contact cu medii agresive din punct de vedere chimic, cum ar fi în industria alimentară și chimică. În alegerea materialelor din industria laptelui trebuie să se țină cont de condițiile de lucru cum ar fi: temperatură, pH, timp etc.

Materialele din industria alimentară trebuie să prezinte o stabilitate chimică deosebită (rezistență mare la oxidare și coroziune pentru a nu modifica caracteristicile alimentelor, băuturilor etc.).

Instalațiile din industria laptelui se execută în mod curent din table, țevi trase sau laminate, toate lustruite, din oțeluri inoxidabile austenitice aliate cu Cr-Ni, Cr-Ni-Mo stabilizate sau nu cu titan sau niobiu. Pentru instalațiile de producție sau transport al produselor alimentare, când produsele vin în contact un timp limitat cu instalațiile, se pot folosi și oțelri inoxidabile feritice aliate cu Al-Cr, Ti-Mo-Cr, Mo-Cr sau aliate numai cu crom. Când contactul dinre produsul alimentar este îndelungat (stocare, producție etc.), se vor folosi numai oțeluri inoxidabile austenitice cu molibden și titan care au stabilitate chimică superioară [Po, 97].

ISTORIC

Oțelurile inoxidabile au fost inventate de Krupp Stahl în 1912 și Richard J. Choulet în 1997. Oțelurile inoxidabile sunt aliaje de fier în care se adaugă mici cantități de carbon în compoziție. Pe lângă asta, oțelul inoxidabil conține în jur de 10,5% crom care formează un strat oxidant subțire, transparent și durabil , protector care contribuie la caracteristica sa, rezistența la coroziune. Rezistența la coroziune a oțelului și stabilitatea stratului pasivat crește odată cu creșterea cromului din aliaj. Acest strat protector de oxid se vindecă singur, indiferent de cât de multă suprafață este îndepărtată. Oțelul este și el rezistent la coroziune [22].

În contrast cu cazurile oțelurilor din carbon sau dintr-un aliaj subțire sunt protejate de coroziune prin straturile metalice precum cele din zinc sau din cadmiu sau prin straturile organice precum cele de vopsea (Technical Handbook of Stainless Steels, 2008). Rezistența la coroziune a oțelurilor depinde de asemenea de variabile metalurgice și de procesare. Deși oțelul inoxidabil ar putea fi mai scump decât alte metale cu caracteristici similare mecanice, este folosit mai des deoarece este cunoscut faptul că îmbunătățește rezistența la coroziune. Prezența cromului (16-28%) și nichelului (3,5-32%) și un a conținutului mic de carbon (de obicei mai mic de 0,1%) asigură o structură stabilă austenică pe toată gama de temperatură (de la temperatura de solidificare la cea a camerei). (W. Ozgowicz & A. Kurc, 2009)[22].

Un metalurg englez la începutul anului 1913 care lucra la un proiect pentru a îmbunătăți butoaiele de pușcă a descoperit accidental că dacă adaugi chrom în oțel cu un nivel mic de carbon, acesta este mai rezistent. Prima aplicație a acestor oțeluri inoxidabile a fost în fabricarea tacâmurilor în care înainte se folosea oțel cu carbon și care a fost înlocuit cu oțeluri inoxidabile noi . Printre aliajele oțel – bază investigate se află aliajele fier-chrom-nickel cu un conținut ridicat în chrom. S-a descoperit că specimenele de aliaje cu mai mult de 20% Cr nu rugineau în laborator timp de mult timp. S-a conclus așadar că este necesară o cantitate de cel puțin 20% chrom pentru ca materialul să fie rezistent la oxidare sau scalare. Acesta a fost punctul de începere a dezvoltării oțelelor rezistente la căldură aplicabile în industriile alimentare, chimice, a lactatelor, a băuturilor, a procesării bio și cea farmaceutică [25].

Fisiere in arhiva (1):

  • Materiale pentru echipamente din industria alimentara.docx

Bibliografie

[Fl, 09] Carmen Lavinia Gavrilă- Florescu Teză de doctorat Contribuția la obținerea de nanostructuri prin piroliza laser din fază gazoasă și caracterizarea lor, Universitatea din Bucuresti, București 2009.
[Ga, 01] Lucian Gavrila Operatii unitare in industria alimentara si biotehnologii Universitatea Bacau, 2001.
[Ma, 14] Daniel Mareci Raport științific sintetic Predicții de coroziune pentru biomaterialele de titan cu suprafeșe neomogene micro și nanostructurale rețele neuronale, Universitatea tehnică Gheorghe Asachi din Iași, 2014
[Ro, 14] Cristina Roșu Știința și ingineria materialelor ( suport de curs) Universitatea Babeș- Bolyai Cluj Napoca, 2014
[St, 14] dr. ing. Stroe Silviu. Materiale și echipamente din industria alimentară, (suport curs 2014)
Surse electronice
[1] http://www.ms.ro/documente/136_361_32004R1935.pdf
[2] http://www.inoxgalati.ro/tipuri-de-otel-inoxidabil.html
[3] http://www.directline.ro/pdf/oteluri.pdf
[4] http://riscurizero.ro/sites/riscurizero.ro/files/Harta%20riscuri%20lapte.pdf
[5] http://documents.tips/documents/smantanirea-laptelui-prin-smantanire-se-intelege-p.html
[6] https://alili2001.files.wordpress.com/2014/12/m09_chimfiz.pdf
[7] http://enviro.ubbcluj.ro/studenti/cursuri%20suport/Stiinta%20si%20ingineria%20materialelor%20-%20suport%20curs.pdf
[8] https://www.wou.edu/las/physci/ch412/pourbaix.htm
[9] http://www.creeaza.com/referate/chimie/Coroziunea-protectia-metalelor845.php
[10] http://zeus.east.utcluj.ro/~hvermesan/doctorat/cap1-3.html
[11] http://www.referatele.com/diverse/FENOMENE-DE-TRANSFER111.php
[12] https://ro.scribd.com/doc/56467574/Spectrometria-de-Absorbtie-Atomica
[13] http://lori.academicdirect.org/works/?f=205
[14] http://www.ivb.ro/biologie/radio/icp-ms.pdf
[15] http://www.mdeo.eu/mdeo/AD/docs/sem-19-11-2010.pdf
[16] https://ro.scribd.com/doc/95852116/Coroziune-Master
[17] http://www.creeaza.com/referate/chimie/Coroziune-prin-autoclavizare551.php
[18] http://www.scritub.com/stiinta/chimie/Coroziunea-si-protectia-antico24861.php
[19] https://www.google.ro/search?hl=ro&site=imghp&tbm=isch&source=hp&biw=1366&bih=643&q=Portiunea+catodica+a+unei+curbe+clasice+potentiodinamice
[20] http://www.multilab.ro/ceata_salina/cabinete_testare%20corodare.html
[21] http://cirworld.org/journals/index.php/jac/article/viewFile/3978/pdf_164
[22] http://www.ukessays.com/essays/engineering/stainless-steels-were-invented-by-krupp-stahl-engineering-essay.php
[23] http://www.ifrj.upm.edu.my/19%20(03)%202012/(41)%20IFRJ%2019%20(03)%202012%20Saileh.pdf
[24] http://www.gjournals.org/GJPS/GJPS%20PDF/2012/April/Farid%20and%20Baloch.pdf
[25] http://www.ukessays.com/essays/engineering/stainless-steels-were-invented-by-krupp-stahl-engineering-essay.php
[26] https://www.researchgate.net/publication/258569297_The_Use_Of_Inductively_Coupled_Plasma_Mass_Spectrometry_ICP-MS_For_The_Determination_Of_Toxic_And_Essential_Elements_In_Different_Types_Of_Food_Samples

Alte informatii

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE, SIGURANŢA PRODUCŢIEI ALIMENTARE ŞI A MEDIULUI