Merceologia Produselor Alimentare - Zahărul

Cap. I Introducere

Secolul al XX-lea reprezintă pentru industria zahărului perioada deplinei sale afirmări şi consolidări economice. Aproape toate ţările Pământului dispun in prezent de o industrie proprie a zahărului si chiar daca mai sunt câteva ţari mici fără fabrici de zahăr , acestea importa zahărul , fiind ca nu mai poate fi conceputa viata fără consum alimentar de zahăr.

Zahărul conţine circa 99,9% zaharoza , iar restul de 0,10% este reprezentat de apa , substanţe reducătoare , cenuşa conductometrica, substanţe colorante etc. care practic se găsesc sub forma de urme. Proprietatea esenţiala a zahărului , puritatea sa , se asigura prin cristalizari si recristalizari succesive, ceea ce permite moleculelor de zaharoza sa se adune in reţeaua cristalina, separându-se de nezaharul siropului inter-cristalin extras o data cu zahărul din materia prima prelucrata , trestia sau sfecla de zahăr.

Zahărul este singurul produs alimentar care poate fi metabolizat după o simpla hidroliza de aproape toate organismele animale si vegetale terestre.

Prin metabolizarea in organism a unui kilogram de zahăr se poate obţine o energie de 16747,2 kj.

1.1 Scurt istoric

Pentru prima data pe teritoriul ţarii noastre s-a obţinut zahăr în atelier meşteşugaresc din satul Fabrica din comuna Gârbaveşti.

Legea pentru încurajarea introducerii zahărului în România şi a fost data în anul 1873.

Ca urmare a acestei legi, în anul 1875 s-au înfiinţat fabricile de zahăr de la Chitila şi de la Sascut.

Primele studii şi cercetări pentru introducerea culturii sfeclei de zahăr şi pentru obţinerea zahărului au fost efectuate in anul 1871 de F. Montanari. Chimistul parizian Guerini, care de asemenea a studiat sfecla de zahăr cultivata în ţara noastră, a declarat ca aceasta este asemănătoare din punct de vedere calitativ cu toate soiurile de sfecla de zahăr cunoscute până atunci. Aceste afirmaţii au determinat Statul român sa încurajeze industria zahărului.

În anul 1900 se înfiinţează cea mai mare fabrica de zahar din România

„Societatea generala de fabrici şi rafinarii din România” care construieşte fabrica de la Roman şi cumpără fabrica de la Sascut. În Transilvania prima fabrica de zahăr a fost construita la Bod – Bârsa , în anul 1889.

Industria zahărului în România s-a dezvoltat rapid, astfel ca în anul 1935 funcţionau 15 fabrici care dispuneau de o putere instalata de 34071 CP. Capacitatea totala de prelucrare a fabricilor era de 17350 tone sfecla / 24 ore. In 100 zile de campanie prin prelucrarea a 1735000 tone sfecla cu un conţinut mediu de zahăr de 14 % se obţineau 240000 tone zahar, randamentul de extracţie fiind de 11,4 % sfecla.

1.2 Importanţa economică

Importanţa economica a zahărului rezulta atât prin valoarea sa alimentara determinata de valoarea energetica, gust dulce, putere bacteriostatica cât şi din posibilităţile utilizării sale ca materie prima pentru obţinerea alcoolului etilic, drojdiei de panificaţie, drojdiei furajere, alcoolului carburant, a detergenţilor cosmetici, a medicamentelor, a raşinilor şi peliculelor de protecţie pentru metale etc.

In industria alimentara zahărul este utilizat la obţinerea a numeroaselor alimente şi băuturi, datorita gustului dulce şi plăcut pe care-l oferă acestora şi totodata datorita valorii sale nutritive.