Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 12009
Mărime: 778.96KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Onofrei Gabriela
Materia se numeste: BIOTEHNOLOGII PT DEPOLUAREA MEDIULUI

Cuprins

1. Apa în industria alimentară

1.1. Poluarea apei în industria alimentară

1.1.1. Indicatori de apreciere a poluării apei

1.1.2. Ape reziduale de la abatoare, prelucrarea cărnii

1.2. Epurarea apelor reziduale din industria alimentară

1.2.1. Condiţiile de deversare a apelor reziduale în cursuri de apă

1.2.2. Procedee şi instalaţii pentru purificarea apei reziduale

2. Utilizarea subproduselor din industria cărnii de porc

2.1. Utilizarea dejecţiilor porcine

2.1.1. Procesul biologic de digestie anaerobă

2.1.2. Tratamentul aerob în dejecţii

2.2. Sângele

2.3. Colectarea şi prelucrarea pielor

2.3.1.Folosirea enzimelor lipolitice pentru degresarea oaselor destinate fabricării gelatinei

2.3.2. Folosirea enzimelor proteolitice pentru recuperarea cărnii de pe oase

2.4. Prelucrare maţe şi organe

2.4.1.Instalaţie pentru obţinerea pepsinei

2.4.2.Extractorul de pepsină

2.4.3. Omogenizator – răcitor pentru grăsimi

3. APA REZIDUALĂ

3.1. Lipaze microbiene

3.1.1. Substraturile şi mecanismul de acţiune a enzimelor lipolitice

3.1.2. Specificitatea de substrat a lipazelor

3.1.3. Microorganisme producătoare de lipaze. Particularităţile lipazelor microbiene

3.2. Transformări microbiene ale protidelor

Extras din document

1. APA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARA

Apa reprezinta un element indispensabil vietii, constituind un factor important în aproape toate procesele de productie industriala. În industria alimentara, apa are întrebuintari multiple în procesul tehnologic ca: materie prima sau auxiliara; apa de spalare; apa de sortare; apa de racire si transport al diverselor materiale.

Necesarul de apa al diferitelor subramuri ale industriei alimentare, se stabileste în functie de procesele de productie si diversitatea tehnologiilor de fabricatie (ex. abatoare 3,5 m3 de animal sacrificat; spirt de cartofi 5 m3/t; pîine 0,9 m3/t etc.).

Apa potabila este definita ca fiind acea apa care prezinta caracteristici proprii consumului si care prin consumul sau nu prezinta pericol pentru sanatatea consumatorului. Apa folosita în procesele tehnologice ale industriei alimentare, trebuie sa corespunda unor caracteristici care sa asigure calitate corespunzatoare a produselor alimentare, sa fie potabila si sa aiba caracteristici organoleptice corespunzatoare. Gustul si mirosul apei depind de compozitia chimica, temperatura si prezenta unor substante volatile. Pentru determinarea gustului si mirosului apei se recomanda folosirea metodei "dilutiei" sau a limitei prag, care consta în principiul din diluarea apei de analizat în proportii variabile, cu o apa de referinta (presupusa ideala din punct de vedere organoleptic) pîna se va constata disparitia gustului din apa. Determinarea se realizează la 300C.

Apa tehnologică pentru industria alimentară trebuie sa aibă caracteristici microbiologice normale. În afara conditiilor de potabilitate stabilite de STAS se recomanda absenta actinomicetelor, a bacteriilor feruginoase si manganoase care formeaza precipitate mucilaginoase în apa modificînd proprietatile organoleptice.

1.1. Poluarea apei în industria alimentară

Pornind de la definiţia apelor reziduale ca fiind acele ape care prin folosire şi-au modificat prorpietăţile iniţiale, rezultă că orice reintroducere a unor asemenea ape în circuitul apelor naturale conduce la impurificarea acestora. Agenţii impurificatori reprezentaţi de un amestec complex de materii minerale şi organice dizolvate sau în suspensie, de forme de energie (căldură) şi de organismele banale sau patogene.

Apele reziduale din industria alimentară constau din ape de transport şi spălare a materiei prime, ape tehnologice, ape de condens sau de răcire, ape de la spălarea şi dezinfecţia sălilor de fabricaţie, a utilajelor şi ambalajelor, ape de la instalaţiile sanitare. Ele conţin cantităţi importante de reziduuri solide, compuse din resturi de materie primă, produse finite rebutate, resturi neutilizabiledin produse, etc.

Principalul efect asupra apelor receptoare constă în impurificarea cu materie organică degradabilă care implică reducerea conţinutului oxigenului dizolvat din apă. Ca urmare, îmbogăţirea apei cu materii nutritive introduse sub formă minerală, sau ca rezultat al mineralizării materiilor organice, determină o formă indirectă de poluare-eutrofizare. Aceasta se manifestă printr-o producţie crescută de alge şi de alte plante acvatice, cu influenţă nefastă asupra celorlalte vieţuitoare din ape şi deteriorarea generală a calităţii apei.

1.1.1. Indicatori de apreciere a poluării apei

Poluarea apelor reziduale poate fi minerală, organică sau microbiologică. Dintre poluanţii minerali cel mai mare efect îl au nisipul, particulele de pământ, sărurile minerale şi acizii şi bazele dizolvate. Poluarea organică este de natură vegetală sau animală. Cea mai frecventă poluare de natură organică a apelor reziduale din industria alimentară este cea vegetală, dată de resturi plante, fruncte, legume, texile, hârtie, uleiuri vegetale, al căror element de bază este carbonul. Poluarea organică de origine animală este dată de resturi de ţesături animale, acizi organici, excremente, etc. al căror principal indicatori este azotul. Poluarea microbiologică este produsă în special de microorganisme vii cum sunt drojdiile, mucegaiurile şi diferite bacterii, având ca provenienţă fie microflora epifită a materiilor prime, fie cea rezultată prin materiile de dejecţie ale organismelor vii.

Gradul de poluare al unei ape reziduale se urmăreşte înainte şi după epurare prin determinarea următoarelor caracteristici: pH, suspensiile solide, CBO5, CCO, prezenţa azotului, prezenţa sărurilor (sulfiţi, sulfaţi, cloruri), prezenţa metalelor (Cu, Cr, Ni, Hg, Ag, Co, Zn, Na, K, Al, Cd ), prezenţa substanţelor organice greu biodegradabile (cianuri, toluen, anilină, benzen, naftalină, furfural, compuşi hidroxiaromatici), prezenţa microorganismelor de diverse tipuri, unele contribuind la procesul de epurare, iar altele la îmbolnăvirea oamenilor şi animalelor; prezenţa acestora din urmă impune necesitatea dezinfectării apei la ieşirea din staţia de epurare.

1.1.2. Ape reziduale de la abatoare, prelucrarea cărnii

Apele reziduale de la tăierea şi jupuirea animalelor, spălarea intestinelor, prelucrarea cărinii, grăsimilor şi pieilor au un conţinut foarte ridicat de materii organice în soluţie şi suspensie, temperatură ridicată de 30... 40°C şi cantităţi mari de azot şi fosfor. Deversarea la această temperatură favorizează instalarea unei descompuneri aerobe foarte rapide, care consumă oxigenul. Adesea, descompunerea se continuă anaerob şi este însoţită de mirosuri foarte neplăcute. De asemenea, trebuie menţionată posibilitatea transmiterii prin ape reziduale a unor microorganisme patogene din genul Salmonella, Mycobacterium (g. tuberculosis), etc.

În afară de conţinutul ridicat de materie organică uşor degradabilă şi de substanţe eutrofizante, multe dintre apele rezidule de la abatoare, prelucrarea cărnii conţine cantităţi mari de grăsimi a căror deversare în apele receptoare trebuie împiedicată.

Volumul apelor reziduale, reportat la numărul de animale sacrificate, variază în limitele foarte largi, depinzând de capacitatea abatorului şi de natura animalelor sacrificate.

Preview document

Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 1
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 2
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 3
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 4
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 5
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 6
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 7
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 8
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 9
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 10
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 11
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 12
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 13
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 14
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 15
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 16
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 17
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 18
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 19
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 20
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 21
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 22
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 23
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 24
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 25
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 26
Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Metode Biotehnologice de Reciclare si Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Carnii de Porc.doc

Alții au mai descărcat și

Sa se Proiecteze o Sectie pentru Produse de Franzelarie cu o Capacitate de 20 Tone in 24 Ore

Memoriu justificativ Activitatea de obţinere a produselor de panificaţie, reprezintă una din cele mai vechi preocupări ale omului, şi totodată una...

Substanțe Poluante și Modalități de Epurare a Apelor Uzate din Industria Alimentară

1.Probleme prioritare ale protecției mediului înconjurător Fenomenele daunatoare cele mai frecvente si mai cunoscute pentru mediul inconjurator...

Polifenoloxidaza

1. INTRODUCERE ENZIME 1.1 Scurt istoric. Reacţiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a...

Proceduri de Igienizare în Industria Laptelui

INTRODUCERE Atat in industria laptelui cat si in celelate industrii alimentare proceduriile de igienizare ocupa un loc primordial,deoarece acestea...

Apa în Industria Alimentară

Apa reziduală din industria cărnii Introducere Apa reprezintă un element indispensabil vieții, constituind un factor important în aproape toate...

Impactul Tehnologiei de Obtinere a Preparatelor din Carne

Introducere Din totalul carnii destinate prelucrarii industriale, preparatele de carne detin ponderea cea mai mare (peste 70%), fiind in continua...

Tehnologia de Fabricare a Produselor de Franzelarie

Protectia muncii. Masurile de protectie a muncii au in obiectiv si asigurarea conditiilor de securitate pentru prevenirea exploziilor, in industria...

Biotehnologii Utilizate la Prelucrarea Otetului si a Acidului Acetic

1.FABRICAREA ACIDULUI ACETIC PRIN METODE CHIMICE: Solutiile de acid acetic pot fi produse prin 2 tipuri de metode: 1.metode chimice:oxidarea...

Ai nevoie de altceva?