Minimizarea Deșeurilor prin Valorificarea Deșeurilor și Subdeșeurilor în Industria Vinului

1.SUMAR EXECUTIV

In economina unei ţări industria vinului poate avea un rol însemnat prin volumul produselor obţinute,a diversităţii şi a valorii economice a acestora.

In industria vinului în fazele tehnologice pentru obţinerea produsului finit ,,vinul’’ rezultă o serie de produse secundare şi deşeuri pentru care ponderea masică,compoziţia chimică şi structura vegetală variază în limite foarte largi funcţie de factorii tehnologici,factorii biologici şi natura materiei prime :soiul strugurilor , starea de maturitate şi condiţiile ecologice.

In tehnologiile moderne de prelucrare a produselor viticole se prevede proiectarea şi realizarea tehnologiilor integrate, în care produsul principal şi produsele secundare să prezinte o atenţie similară prin aplicarea unui grad de industrializare intensiv.

În acest context este evidenta importanţa măsurilor ecologice de protecţie a factorilor de mediu fără a se pierde din vedere eficienţa obţinută prin valorificarea subproduselor apreciată cantitativ la circa 25% din producţia recoltei de struguri.

Prezentându-le pe cele de mai sus am dorit să aleg aceasta tema deoarece o consider importantă în vederea eliminării factorilor perturbatori pentru echilibrul ecologic şi sanogenetic pentru ambientalul constituit de forţa de umană impunându-se stabilirea unor soluţii de valorificare eficiente. Aş dori de asemnea ca în aceasta lucrare să evidenţiez cîteva metode de valorificare a deşeurilor şi subproduselor din industria viticolă aşadar voi prezenta valorificarea tescovinei ,valorificarea tirighiei,valorificarea dioxidului de carbon ,obţinerea uleiului din seminţele de struguri,valorificarea deşeurilor rezultate din procesul de extracţie a uleiului din seminţele de struguri,valorificarea uleiului din seminţele de struguri şi valorificarea vinurilor calitativ alterate în obţinerea oţetului.

2.PRODUSUL FINIT

2.1 Caracteristici

Vinul este o băutură obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică completă sau parţială a strugurilor proaspeţi-zdrobiţi sau nezdrobiţi ,ori a mustului de struguri proapeţi(băuturi alcoolice din alte fructe,inclusive din stafide nu pot purta denumirea de vin).Tăria alcoolică dobândită nu poate fi mai mică de 8,5% in volume.Tulburelul este un vin in curs de desfăşurare a fermentaţiei alcooliceneseparat de drojdie ,cu o tărie alcoolică de minimum 8,5% in volume.

COMPOZITIA CHIMICA A VINULUI

Vinul deşi este sucul fermentat de struguri se deosebeşte mult de acesta nu numai prin aromă,gust şi densitate , ci şi prin compoziţia lui cimică.Din cele aproximativ 500 de substanţe de natură diferită care s-au identificat în vin,asociate intr-o manieră extrem de complexă şi inconstantă, unele trec din struguri in stare neschimbată(acizii tartric,malic citric,glucidele,substanţe minerale),altele se formează in timpul fermentaţiei alcoolice sau a altor procese fermentative(alcooli,acizii lactic si succinic),iar altele apar ca urmare a reacţiilor ce au loc între substanţele care se formează în vin.Compoziţia chimica a vinurilor variază în funcţie de numeroşi factori,care influenţează calitatea şi cantitatea strugurilor şi vinurilor.

Substanţe organice care se găsesc in vinul alb şi roşu:

-alcooli,acizi ,substanţe volatile şi odorante, substanţe fenolice,substanţe azotate ,substanţe pectice şi polizaharide ,substanţe minerale,viyamine şi enzime.

Vinul roşu excelează prin conţinutul de flavonoide şi polifenoli – substanţe antioxidante. Flavonoidele scad nivelul colesterolului rău. Scăderea colesterolului în sânge înseamnă implicit reducerea riscului de boli cardiovasculare. Iar polifenolii blochează acţiunea radicalilor liberi şi previn îmbătrânirea precoce. De asemenea, vinul roşu conţine vitamine (B1, B2, B5, B6, C) şi minerale (potasiu, calciu, magneziu, fier).

CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE :

Culoarea vinului: la vinurile albe noi, culoarea poate fi: verde gălbui, galben-verzui (Aligote, Ferească regală), galben-pai (Grasă, Muscat Ottonel), iar la cele învechite culorile devin mai intense: galben-auriu, galben-portocaliu, chihlimbariu (Tămâioasă românească, Grasă de Cotnari). Învechirea vinurilor albe în butoaie duce la obţinerea unor nuanţe gălbui, iar aciditatea mai scăzută duce la obţinerea unor nuanţe aurii. Culoarea brun-gălbuie sau alb cenuşie pune în evidenţă semne de îmbolnăvire a vinului rezultate în urma contactului îndelungat cu aerul sau cu temperaturi ridicate, de peste 10-120C.

Limpiditate: perfectă, strălucirea şi lipsa sedimentelor facându-l mai atractiv; aceste calitaţi anunţă senzaţii olfactive şi gustative plăcute.

Buchet :o primă impresie de citrice precum şi de fructe exotice.A doua impresie exprimă tipicul şi complexitatea acestui soi,dominată de o mireasmă de merişor.