Nutritia adecvata si salubra

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Nutritia adecvata si salubra.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 93 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

Partea I Aspecte actuale și de perspectivă 3
Introducere 3
Cap. I. Nutrienții și aspectele de sănătate publică 5
1.1. Proteinele și rolul lor în nutriție 5
1.2. Glucidele și rolul lor în nutiție 7
1.3. Lipidele și rolul lor în nutiție 10
1.4. Mineralele și rolul lor în nutriție 13
1.5. Vitaminele și rolul lor în nutriție 22
Cap. II. Nutriția diferitelor grupuri de populație 32
2.1. Sănătatea preconcepțională 32
2.2. Nutriția femeilor în perioada reproductivă (sarcină și alăptare) 33
2.3. Alimentația și nutriția copiilor 36
2.4. Alimentația și nutriția adolescenților 37
2.5. Alimentația persoanelor vârsnice 38
2.6. Alimentația dietetică 40
2.6.1. Alimentația dietetică specială 41
2.6.2. Alimentele fortificate 58
2.6.3. Suplimente alimentate biologic active 58
Cap. III. Impactul deficiențelor nutriționale asupra sănătății publice 61
Cap. IV. Inocuitatea produselor alimentate - prioritate pentru sănătatea publică 66
Cap. V. Planul de acțiune al OMS în politica comprehensivă privind strategia nutriției și sănătatea publică. 68
5.1. Aspecte generale 68
5.2. Strategia securitații alimentare, nutriției și sănătatea publică 69
5.3. Ghidul alimentar elaborat în cadrul programului CINDI de către OMS 70
Partea II Cercetări proprii 74
Studii privind influența metodelor de procesare a laptelui asupra calității sanogene a grăsimilor din produsele lactate 74
Importanța acizilor grași polinesaturați Omega 3 și CLA în menținerea sănătății omului 74
Obiectivele lucrării 83
Material și metodă 83
Rezultate și discuții 85
Concluzii 90
Bibiografie 91

Extras din document

Partea I Aspecte actuale și de perspectivă

Introducere

Din vremuri antice oamenii deja cunoșteau importanța enormă a alimentației pentru sănătate. Sănătatea omului depinde în primul rând de modul de viață, de felul cum își asigură hrana atât din punct de vedere a necesarului zilnic cât și a caltații acestuia.

Teoria clasică a alimentației echilibrate poate fi redusă la câteva postulate fundamentale:

- hrana este alcătuită din câteva componente, diferite din punct de vedere a importanței fiziologice (nutrimente) și fibre alimentare (care pot fi eliminate);

- valoarea produsului alimentar este determinată de conținutul și co-raportul în el al aminoacizilor, acizilor grași, vitaminelor, al unor săruri minerale;

- utilizarea hrănii se efectuează de sine stătător de către organism;

- alimentația menține componența moleculară a organismului în anumiți parametri fiziologic determinați, restituind cheltuielile lui energetice și plastice;

- hrana devine ideală când este administrată corect în timp și componență și în corespundere cu cheltuielile suportate de organism.

Această teorie clasică, care nu și-a pierdut semnificația nici astăzi, a jucat un rol important în reducerea încidenței multor maladii generate de alimentația incorectă, contribuind la progresul unui șir de științe și tehnologii. La baza acestei teorii a fost pusă viziunea despre hrană ideală, alimentația optimală echilibrată și regimul alimentar.

Teoria alimentării adecvate, fondatorul căruia a fost cunoscutul savant rus A. M. Ugolev, această teorie a luat în conisiderare erorile și postulatele teoriei clasice și se bazează pe ultimile succese ale fiziologiei și biochimiei. Conform acestui concept, teoria clasică devine element important al teoriei alimentației adecvate.

Teoria alimentației adecvate se bazează pe următoarele postulate:

- nutriția menține componența moleculară și compensează cheltuielile energetice și plastice pentru metabolismul bazal, dezvoltarea organismului și activitatea de fiecare zi a omului (postulat comun ambelor teorii);

- nutriția normală este determinată nu numai de un singur flux de nutrimente din tractul gastrointestinal în mediul intern al organismului, dar de cateva fluxuri de nutrimente și factori de reglare, care au impotanță vitală;

- componente necesare ale nutriției servesc nu numai nutrimentele, dar și fibrele alimentare;

- din punct de vedere al metabolismului și în special al alimentației, organismul care asimilează se prezintă ca sistem integrat;

- există endoecologia organismului-gazdă, creată de microflora întestinală (cu care oganismul-gazdă este în relații simbionte complicate) și mediul intestinal;

- echilibrul nutrimentelor în organism este menținut în urma eliberării nutrimentelor din alimentele dezintegrate prin digestia din cavitatea intestinală, digestia la suprafața membranei, în unele cazuri digestia întercelulară (nutrimente primari), cât și prin sinteza noilor substanțe, inclusiv esențiale, de către microflora intestinală (nutrimente secundare).

Astfel, de mai multe secole, activitatea savanților s-a soldat cu această teorie bine definitivată, științific argumentată, înțeleasă și susținută de majoritatea nutriționiștilor. Teoria alimentației adecvate servește ca punct de reper atât pentru următoarele investigații științifice, cât și pentru elaborarea măsurilor practice în organizarea alimentației individuale a omului.

Prin lucrarea de față voi sintetiza unele aspecte ale unei nutriții adecvate care va determina o sănătate durabilă, o viața fara boli, unde hrana este cel mai important “medicament” pentru ființa umana, urmând ca în timp sa aibă capacitatea de a vindeca chiar și boli foarte grave sau incurabile.

Fisiere in arhiva (1):

  • Nutritia adecvata si salubra.docx

Bibliografie

1. Addis M., Cabiddu A., Pinna G., Decandia M., Piredda G., Pirisi A., Molle G. (2005): Milk and cheese fatty acid composition in sheep fed Mediterranean forages with reference to conjugated linoleic acid cis-9, trans-11. J. Dairy Sci. 88: 3443-3454.
2. Andrade P.V.D., Schmidely Ph. (2006): Influence of procentage of concentrate in combination with rolled canola seed on performance, rumen fermentation and milk fatty acid composition in dairy goats. Livestock Science, 104(1): 77-90.
3. Banu C., Produsele alimentare și inocuitatea lor, Ed. Tehnica, București. 1982
4. Bara Lucian, Nutriția Umană, Editura Universității Oradea, (2006). 99-124.
5. Bauman D.E., Mather I.H., Wall R.J., Lock A.L. (2006): Major advances associated with the biosynthesis of milk. J. Dairy Sci. 89:1235-1243.
6. Carta A., Piredda G., Addis M., Cabiddu A., Fiori M., Leroux C., Barillet F. (2002): Fatty acid composition of sheep milk from a backcross Sarda x
7. Lacaune resource population: Preliminary QTL detection for CLA content. Ciheam-Options Mediteraneennes: 107-113; http://ressources.ciheam.org.
8. Chilliard Y., Ferlay A., Rouel J., Lambere G. (2003): A review of nutritional and physiological factors affecting goat milk synthesis and lipolysis. J. Dairy Sci. 86: 1751-1770.
9. Collomb M., Butikofer U., Maurer J., Sieber R. (2006): Composition en acides gras du lait de brebis produit a diverses altitudes. Revue suisse Agric. 38(6) : 335-339.
10. Cranix M., Steen A., Van Laar H., Van Nespen T., Martin-Teroso J., De Baets B., Fievez V. (2008): Effect of lactation stage on the odd- and branched-chain milk fatty acids of dairy cattle under grazing and indoor conditions. J. Dairy Sci. 91:2662-2677.
11. De La Fuente L.F., Barbosa E., Carriedo J.A., Gonzalo C., Arenas R., Fresno J.M., San Primitivo F. (2009): Factors influencing variation of fatty acid content in ovine milk. J. Dairy Sci., 92 : 3791 - 3799.
12. Ellis K.A., Innocent G., Grove-White D., Cripps P., McLean G.W., Hovard C.V., Mihm M. (2006): Comparing the fatty acid composition of organic and conventional milk. J. Dairy Sci. 89: 1938-1950.
13. Ferlay A., Martin B., Pradel Ph., Coulon J.B., Chilliard Y. (2006): Fatty acid composition and milk lipolytic system in Tarentaise and Montbeliarde cow breeds. J. Dairy Sci. 89: 4026-4041.
14. Gomez-Cortes P., Frutos P., Mantecon A.R., Juarez M., De La Fuente M.A., Hervas G. (2008): Addition of olive oil to dairy ewe diets: Effect on milk fatty acid profile and animal performance. J. Dairy Sci. 91: 3119-3127.
15. Gomez-Cortes P., Frutos P., Mantecon A.R., Juarez M., De La Fuente M.A., Hervas G. (2009): Effect of supplementation of grazing dairy ewes with a cereal concentrate on animal performance and milk fatty acid profile. J. Dairy Sci. 92: 3964-3972.
16. Hervas G., Gomez-Cortes P., De La Fuente M.A. Mantencon A.R., Juarez M., Giraldez F.J., Frutos P. (2009): Effect of supplementation of grazing dairy ewes with a cereal concentrate on milk fatty acid profile. Options Mediterraneennes, A/no. 85: 439-444.
17. Kay J.K., Weber W.J., Moore C.E., Bauman D.E., Hansen L.E., Hansen L.B., Chester-Jones H., Crooker B.A., Baumgard L.H. (2005) : Effects of week of lactation and genetic selection for milk yield on milk fatty acid composition in Holstein cows. J. Dairy Sci. 88:3886-3893.
18. Kelsey J.A., Corl B.A., Collier R.A., Bauman D.M. (2003): The effect of breed, parity, and stage of lactation on conjugated linoleic acid (CLA) in milk fat from dairy cows. J. Dairy Sci. 86:2588-2597.
19. Lehmann U., Robin F., Slowly digestible starch - its structure and health implications: a review; Trends in Food Science & Technology, Volume 18 (2007), 346 - 355pp.
20. Luna P., Juarez M., De La Fuente M.A. (2005a): Validation of a rapid milk fat separation method to determine the fatty acid profile by gas chromatography. J. Dairy Sci. 88: 3377-3381.
21. Mele M., Serra A., Conte G., Pollicardo A., Del Viva M., Secchiari P. (2007): Whole extruded linseed in the diet of dairy ewes during early lactation: effect on the fatty acid composition of milk and cheese. Ital. J. Anim. Sci. 6(suppl. 1): 560-562.
22. Nicolae Opopol, Galina Obreja, Angela Ciobanu, (2006): Nutriția în sănatate publică. Casa editorial-poligrafică Bons Offices Chișinău. 48-71, 94-129, 37-43, 169-173pp
23. Nigdi M.E., S.C. Lorech, F.L. Fluharly, D.L. Palmquist, 2000, Effects of calcium soaps of long-chain fatty acids on feedlot performance, carcass characteristics and ruminal metabolism steers. J. Anim. Sci., 68: 2555-2565.
24. Palladino R.A., Buckley F., Prendiville R., Murphy J.J., Callan J., Kenny D.A. (2010) : A comparasion between Holstein-Friesian and Jersey dairy cows and their F1 hybrid on milk fatty acid composition under grazing conditions. J. Dairy Sci. 93(5): 2176-2184.
25. Peterson D.G., Kelsey J.A., Bauman D.E. (2002): Analysis of variation in cis-9, trans-11 conjugated linoleic acid (CLA) in milk fat dairy cows. J. Dairy Sci. 85:2164-2172.
26. Velasco S., V. Caneque, C. Perez, S. Lauzurica, M.T. Diaz, F. Huidobro, C. Manzanares, 2001, Fatty acid composition of adipose depots of suckling lambs raised under different production systems. Meat Sci., 59: 325-333.
27. Centrul internațional de cercetare a micronutrimentelor:
http://www.micronutrient.org
28. Inofensivitatea alimentelor:
http://www.who.int/foodsafety/micro/jemra/en/
http://www.fao.org/es/ESN/food/risk_mra_en.stm
http://www.codexalimentarius.net
29. Publicațiile Organizației Mondiale a Sănătății (WHO):
http: //www.who.int/publications/en/
30. http://www.sanatateata.com/de-retinut/totul-despre-proteine.htm
31. http://www.medlist.ro/resurse/referate-medicina/lipidele.html
32. http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/importanta-fierului-in-dieta_1518
33. http://www.selene.ro/articole/vitamine