Nutriția copilului până la vârsta de 1 an

I.Introducere

Perioada de sugar este cea mai vulnerabilă din tot restul vieţii în ceea ce priveşte alimentaţia şi are o mare importanţă pentru menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii omului. Acest adevăr universal este valabil în special la sugar şi la copilul mic – vârsta celei mai intense creşteri: sugarul îsi dublează greutatea în primele 4 luni, o triplează până la un an şi se formează ca personalitate. Cu toate eforturile depuse privind familiarizarea părinţilor cu metodele raţionale de îngrijire şi alimentaţie, ei mai au nevoie de informaţii suplimentare pentru a oferi copilului o alimentaţie cât mai corectă şi pentru a evita orice greşeală.

II.Alimentatia sugarului

2.1 Diversificarea alimentatiei sugarului

Pana la varsta de 6 luni laptele este alimentul de baza pentru copil.

De la 5-6 luni, nevoile sale alimentare se schimba, si laptele nu mai ajunge. Copiii sunt diferiti, nu sunt toti pregatiti pentru mancarea solida in acelasi moment.

La patru luni, diversificati biberonul. Ar trebui sa diversificati mai ales biberonul de noapte, adaugand cateva cereale fara gluten.

La cinci luni, de la alaptare la lingurita. Incepeti sa ii dati copilului vostru o lingurita sau doua de compot de fructe, incercati sa ii dati si legume, fie puse in biberon, fie cu lingurita. Copiilor le plac fructele deoarece sunt dulci. Nu introduceti in alimentatia copilului decat un aliment nou pe zi, pe care sa i-l dati cateva zile, pentru ca sa detectati eventualele alergii. Trebuie sa ii si dati timp copilului sa se obisnuiasca si sa descopere noile gusturi. Pentru inceput puteti alege alimente cu un gust mai usor: para, mar, banane, morcovi, dovlecei sau fasole verde. Puteti apoi sa incercati sa ii dati prune, piersica, caisa, cartofi, sfecla, broccoli sau marar (care este foarte bun pentru digestie). Fructele si legumele sunt o adevarata sursa de vitamine si faciliteaza tranzitul intestinal. Este recomandat sa ii dati un fruct copilului dupa fiecare masa.

La sase luni incepe aventura gustativa. Copilul vostru incepe sa stea in fundulet si baga tot ce gaseste in gura. Este timpul sa inlocuiti alaptatul de la pranz cu o adevarata masa. Introduceti zilnic cate 20 de grame de carne sau de peste. Amestecati-le cu legume si alegeti carnea sau pestele care sunt mai slabe: pui, curcan sau vitel, iar pentru peste limba de mare, cod, etc.

La noua luni incepeti sa ii dati incet bucatele mici de mancare. Nu ii dati chiar la fiecare masa bucatele din mancare daca observati ca nu ii place acest lucru. Putin cate putin se va obisnui. Este momentul potrivit sa ii propuneti si cruditati, iaurt, branza, paine, paste sau orez.

La un an copilul vostru poate sa ia parte de acum inainte la mesele din familie. Propuneti-i sa manance acelasi lucru pe care il mancati si voi dar ajutandu-l: taiati-i in bucatele mici mancarea sau pasati-o dupa caz.

2.2 Alimentaţia naturala

Laptele matern asigură hrana perfectă şi este singurul aliment care satisface toate nevoile de creştere şi de dezvoltare ale copilului în primele 5-6 luni de viaţă.

Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia ideală a copilului nou-născut şi a sugarului. Alimentaţia la sân este considerată unicală, fiindcă: asigură protecţia împotriva infecţiilor şi a alergiilor. Copiii de până la un an, care nu sunt alimentaţi cu lapte matern suferă de 2-5 ori mai frecvent din cauza bolilor diareice; favorizează dezvoltarea fizică optimă şi contribuie la formarea potenţialului intelectual al copilului; ameliorează starea sănătăţii mamei şi reduce riscul hemoragiilor uterine după naştere, a cancerului ovarian, a cancerului mamar, a anemiilor.

Sfaturi pentru îmbunătăţirea şi păstrarea lactaţiei: alimentaţi-vă corect: folosiţi zilnic brănză de vaci, caşcaval, iaurt, lapte, carne, fructe şi legume, cereale, grăsimi; întrebuinţaţi nu mai puţin de 1,5 – 2 litri de lichide pe zi. Consumaţi produse naturale. Nu faceţi abuz de alimente sărate, prăjite, condimentate, de usturoi, de varză, de fasole.

Evitaţi cafeaua, ceaiul verde şi negru - ele inhibă absorbţia fierului. Nu fumaţi, nu consumaţi alcool, nu luaţi medicamente fără prescripţia medicului. Se consideră că mama care alăptează poate folosi orice aliment în cantităţi moderate, cu excepţia acelor produse, care pot provoca disconfort copilului (foarte individual). Alăptaţi copilul nou-născut de cel puţin 8 ori în 24 ore, dar cel mai indicat e s-o faceţi la orice oră de zi sau de noapte, atunci când copilul se trezeşte, când plânge, când este neliniştit sau îşi suge pumnişorii. Cu ani în urma se considera că este bine ca sugarul să fie alăptat la ore fixe, crezându-se că în acest fel poate fi instituit un regim alimentar benefic sănătăţii lui. Actualmente, însă, se dă prioritate ritmului individual de masă şi de somn al fiecărui copil; acest ritm se va stabiliza şi-şi va lua forma adecvată după primele cinci-şase săptămâni de viaţă. Prin alimentaţia „la cerere„ se realizează respectarea primelor trăsături de personalitate ale copilului. Până la vârsta de 5 - 6 luni nu administraţi copilului altfel de hrană sau lichide, fiindcă laptele matern satisface necesităţile atât de alimente cât şi de lichide (laptele matern conţine apă în proporţie de 87 la sută).

Consistenţa laptelui matern e tocmai potrivită pentru copil. În timpul alăptării componenţa laptelui matern se schimbă treptat: primele picături sunt bogate în glucide şi sunt mai dulci, apoi laptele se îmbogăţeşte cu proteine, iar la sfârşitul alăptării este mai gras: de aici reiese că sugarul trebuie ţinut la sân până îl goleşte complet. În cazul în care cantitatea de lapte matern este insuficientă, nu vă descurajaţi, adresaţi-vă imediat la medic. Nu alimentaţi copilul nici întrun caz cu lapte de vaci sau de capre în primele 6 luni de viaţă! Nu face bine digestiei copilului şi-i poate provoca anemie, rahitism, alergii. Pentru a păstra puţinul lapte pe care îl aveţi, alimentaţi copilul adăugător doar după ce a fost alăptat. Daţi-i hrană adăugătoare doar cu linguriţa. Orice cantitate de lapte matern este benefică pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.