Obtinerea Alcoolului Etilic din Porumb

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Obtinerea Alcoolului Etilic din Porumb.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 78 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mihali Cozmuta

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

CAP 1. PARTEA TEORETICĂ 3
1.1 MATERII PRIME SI AUXILIARE 3
1.2 FABRICAREA ALCOOLULUI DIN CEREALE SI CARTOFI 3
1.2.1 Măruntirea cerealelor si cartofilor 3
1.2.2 Obtinerea plămezilor din cereale 3
1.2.3 Fermentarea plămezilor din cereale si cartofi 3
1.3 FABRICAREA ALCOOLULUI DIN MELASĂ 3
1.4 DISTILAREA SI RAFINAREA ALCOOLULUI 3
1.4.1 Bazele teoretice ale distilării si rectificării 3
1.4.2 Instalatii de distilare si rectificare 3
1.5 BORHOTUL DIN CEREALE SI CARTOFI 3
1.6 RANDAMENTE PRACTICE OBTINUTE LA FABRICAREA ALCOOLULUI 3
CAP 2. PARTEA DE PROIECTARE 3
2.1 TEMA PROIECTULUI 3
2.2 SCHEMA FLUX A PROCESULUI TEHNOLOGIC 3
2.3 BILANTUL DE MATERIALE 3
2.4 BILANTUL TERMIC 3
2.5 CALCULUL PRETULUI DE FABRICATIE SI DE VÂNZARE PENTRU 3
PRODUSUL FINIT 3
BIBLIOGRAFIE 72

Extras din document

CAP 1. PARTEA TEORETICĂ

1.1 MATERII PRIME SI AUXILIARE

Alcoolul etilic se produce pe plan mondial , în cea mai mare parte, prin fermentarea lichidelor care contim zahăr, cu ajutorul drojdiei.

Alcoolul etulic obtinut pe cale biotehnologică poartă denumirea de bioalcool, deosebindu-se astfel de alcoolul etilic de sinteză.

Produsul finit obtinut din fabricile de alcool poartă denumirea de alcool etilic rafinat.

Materiile prime folosite la producerea alcoolului prin fermentatie se pot clasifica astfel:

- Materii prime amidonoase:

- cereale: porumb, secară, grâu, orz, ovăz, orez, sorg etc.;

- cartofi;

- radăcini si tuberculi de plante tropicale: rădăcini de manioc, tuberculi de batate etc.;

- Materii prime zaharoase:

- sfecla si trestia de zahăr;

- melasa din sfeclă si trestie de zahăr;

- struguri, fructe, tescovine dulci;

- Materii prime celulozice:

- deseuri din lemn de brad, molid, fag etc.;

- lesii bisulfitice rezultate de la fabricarea celulozei;

- Materii prime care contin inulină si lichenină:

- tuberculi de topinambur;

- rădăcini de cicoare;

- muschi de Islanda.

Cele mai utilizate materii prime sunt cerealele, cartofii si melasa.

Compozitia chimică a materiilor prime este prezentată în cele ce urmează.

Cerealele

Compozitia chimică a cerealelor variază în functie de soi, conditiile pedoclimatice si agrotehnica aplicată. În tabelul1 se prezintă compozita chimică medie a princalelor cereale folositea fabricarea alcoolului, iar în tabelul 2 compozitia chimică a cartofilor.

Compusul Porumb Secară Grâu Orz Ovăz

Umiditatea, % 13,3 13,4 13,6 13,0 13,0

Substante extractive neazotoase, din care amidon, % 67,9

59,1 68,1

58,0 67,9

60,0 65,7

55,0 58,5

40,0

Proteine, % 9,6 12,9 12,4 11,8 10,9

Lipide, % 5,1 2,0 1,8 2,3 4,7

Celuloză, % 2,6 1,7 2,5 4,4 9,5

Substante minerale, % 1,5 1,9 1,8 2,8 3,4

Tabel 1 - compozitia chimică a unor cereale folosite la fabricarea alcoolului

Tabel 2 – compozitia chimică a cartofilor

Compusul Valori medii Limite de variatie

Umiditatea, % 75,0 68,0 - 85,0

Substante extractive neazotoase, din care amidon, % 20,85

18,0 19,5 - 23,0

14,0 - 22,0

Proteine, % 2,0 0,7 - 3,7

Lipide, % 0,15 0,04 - 1,0

Celuloză, % 1,0 0,3 - 3,5

Substante minerale, % 1,0 0,5 - 1,0

La receptia cerealelor si cartofilor se determină continutul în amidon prin metoda polarimetrică în cazul cerealelor, si cu ajutorul balantelor de amidon, în cazul cartofilor.

În locul continutului în amidon se foloseste azi „ substanta fermetescibilă”, prin hidroliza totală a materiei prime cu enzime adecvate si determinarea glucozei formate prin metoda enzimatică.

Fisiere in arhiva (1):

  • Obtinerea Alcoolului Etilic din Porumb.doc

Alte informatii

Ingineria Produselor Alimentare II Operatii Unitare în Industria Alimentara