Cuprins
- CAP 1. PARTEA TEORETICĂ 3
- 1.1 MATERII PRIME SI AUXILIARE 3
- 1.2 FABRICAREA ALCOOLULUI DIN CEREALE SI CARTOFI 3
- 1.2.1 Măruntirea cerealelor si cartofilor 3
- 1.2.2 Obtinerea plămezilor din cereale 3
- 1.2.3 Fermentarea plămezilor din cereale si cartofi 3
- 1.3 FABRICAREA ALCOOLULUI DIN MELASĂ 3
- 1.4 DISTILAREA SI RAFINAREA ALCOOLULUI 3
- 1.4.1 Bazele teoretice ale distilării si rectificării 3
- 1.4.2 Instalatii de distilare si rectificare 3
- 1.5 BORHOTUL DIN CEREALE SI CARTOFI 3
- 1.6 RANDAMENTE PRACTICE OBTINUTE LA FABRICAREA ALCOOLULUI 3
- CAP 2. PARTEA DE PROIECTARE 3
- 2.1 TEMA PROIECTULUI 3
- 2.2 SCHEMA FLUX A PROCESULUI TEHNOLOGIC 3
- 2.3 BILANTUL DE MATERIALE 3
- 2.4 BILANTUL TERMIC 3
- 2.5 CALCULUL PRETULUI DE FABRICATIE SI DE VÂNZARE PENTRU 3
- PRODUSUL FINIT 3
- BIBLIOGRAFIE 72
Extras din proiect
CAP 1. PARTEA TEORETICĂ
1.1 MATERII PRIME SI AUXILIARE
Alcoolul etilic se produce pe plan mondial , în cea mai mare parte, prin fermentarea lichidelor care contim zahăr, cu ajutorul drojdiei.
Alcoolul etulic obtinut pe cale biotehnologică poartă denumirea de bioalcool, deosebindu-se astfel de alcoolul etilic de sinteză.
Produsul finit obtinut din fabricile de alcool poartă denumirea de alcool etilic rafinat.
Materiile prime folosite la producerea alcoolului prin fermentatie se pot clasifica astfel:
- Materii prime amidonoase:
- cereale: porumb, secară, grâu, orz, ovăz, orez, sorg etc.;
- cartofi;
- radăcini si tuberculi de plante tropicale: rădăcini de manioc, tuberculi de batate etc.;
- Materii prime zaharoase:
- sfecla si trestia de zahăr;
- melasa din sfeclă si trestie de zahăr;
- struguri, fructe, tescovine dulci;
- Materii prime celulozice:
- deseuri din lemn de brad, molid, fag etc.;
- lesii bisulfitice rezultate de la fabricarea celulozei;
- Materii prime care contin inulină si lichenină:
- tuberculi de topinambur;
- rădăcini de cicoare;
- muschi de Islanda.
Cele mai utilizate materii prime sunt cerealele, cartofii si melasa.
Compozitia chimică a materiilor prime este prezentată în cele ce urmează.
Cerealele
Compozitia chimică a cerealelor variază în functie de soi, conditiile pedoclimatice si agrotehnica aplicată. În tabelul1 se prezintă compozita chimică medie a princalelor cereale folositea fabricarea alcoolului, iar în tabelul 2 compozitia chimică a cartofilor.
Compusul Porumb Secară Grâu Orz Ovăz
Umiditatea, % 13,3 13,4 13,6 13,0 13,0
Substante extractive neazotoase, din care amidon, % 67,9
59,1 68,1
58,0 67,9
60,0 65,7
55,0 58,5
40,0
Proteine, % 9,6 12,9 12,4 11,8 10,9
Lipide, % 5,1 2,0 1,8 2,3 4,7
Celuloză, % 2,6 1,7 2,5 4,4 9,5
Substante minerale, % 1,5 1,9 1,8 2,8 3,4
Tabel 1 - compozitia chimică a unor cereale folosite la fabricarea alcoolului
Tabel 2 – compozitia chimică a cartofilor
Compusul Valori medii Limite de variatie
Umiditatea, % 75,0 68,0 - 85,0
Substante extractive neazotoase, din care amidon, % 20,85
18,0 19,5 - 23,0
14,0 - 22,0
Proteine, % 2,0 0,7 - 3,7
Lipide, % 0,15 0,04 - 1,0
Celuloză, % 1,0 0,3 - 3,5
Substante minerale, % 1,0 0,5 - 1,0
La receptia cerealelor si cartofilor se determină continutul în amidon prin metoda polarimetrică în cazul cerealelor, si cu ajutorul balantelor de amidon, în cazul cartofilor.
În locul continutului în amidon se foloseste azi „ substanta fermetescibilă”, prin hidroliza totală a materiei prime cu enzime adecvate si determinarea glucozei formate prin metoda enzimatică.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Obtinerea Alcoolului Etilic din Porumb.doc