Obținerea Malțului Blond

I. MEMORIU JUSTIFICATIV

1. Tema proiectului

Sa se proiecteze o sectie de obtinere a maltului blond cu capacitatea de 32t/24h folosind un uscator orizontal.

2. Obiectul proiectului

Obtinerea malţului blond, care reprezintă materia primă pentru fabricarea berii blonde. El se obţine din cereale, de obicei din orz. Este un semifabricat obţinut prin germinarea în condiţii industriale, controlate a orzului şi uscarea malţului verde rezultat. Malţul este în egală măsură o sursă de substanţe mai complexe sau mai puţin complexe cu rol de substrat şi o sursă de enzime, îndeosebi hidrolitice, care, prin acţiunea lor asupra substratului, determină, în fabricarea mustului de bere, formarea extractului. Intreaga fabricare a malţului are în vedere acest dublu rol al malţului.

Insă fabricarea berii nu este singura industrie în care se foloseşte malţul.

Malţul pudră obţinut din cereala încolţită, uscată în cuptor şi măcinată până devine o pudră uşor dulceagă, se foloseşte în multe scopuri, inclusiv la fabricarea oţetului, la distilarea alcoolului şi ca aditiv nutritiv pentru mâncăruri.

Laptele praf cu malţ şi oţetul cu malţ sunt două din cele mai des întâlnite produse cu malţ disponibile astăzi.

II. MEMORIU TEHNIC

1. Materii prime

1.1 Orzul

Orzul este foarte răspândit în cultură, fiind a patra cereală cultivată în lume după grâu, orez şi porumb, fiind folosită ca materie primă pentru fabricarea berii.

Toate cerealele se pot malţifica, dar la fabricarea berii se preferă orzul, deoarece are bobul acoperit cu un înveliş care protejează embrionul în timpul procesului de germinare, iar coaja este utilizată în formarea stratului filtrant, necesar filtrării plămezii.

Orzul face parte din familia Gramineae, genul Hordeum, cuprinde 27 specii sălbatice şi două specii cultivate, iar specia Hordeum vulgare L., cuprinde patru covarietăţi şi mai multe varietăţi:

Fig. 1. Secţiune prin spicul de orz cu două rânduri(a)

şi cu şase rânduri (b) de boabe de spic

Varietăţile de orz, se deosebesc între ele prin aspectul penei bazale, aspectul învelişului etc., dat de caracterele ereditare şi de compoziţia chimică. Deoarece varietăţile de orz şi orzoaică se comportă diferit la malţificare, este necesară malţificarea orzului din aceeaşi varietate.

Soiul de orz sau orzoaică are o mare influenţă asupra calităţii malţului, de aceea, există o permanentă preocupare pentru crearea, prin ingineria genetică, a unor noi sortimente cu calităţi tehnologice îmbunătăţite. Aceste soiuri noi permit obţinerea de malţuri cu activitate enzimatică ridicată, cu o capacitate mai mare de solubilizare care corespund din punct de agrotehnic.

Boabele de orz pot fi:

• simetrice provenite din spiculeţele centrale, sunt uşor alungite şi contractate în vecinătatea punctului de inserţie pe rahis;

• asimetrice cele provenite din partea superioară şi inferioară a spiculeţului, de pe rândurile laterale, sunt răsucite spre bază, au o masă mai redusă cu 13-20%.

La diferenţiere dintre soiurile de orz şi orzoaică se ţine seama de:

• distanţarea nervurilor paleei inferioare;

• forma bazei;

• culoarea paleei;

• fineţea paleei;

• porozitatea penei bazale;

• lungimea penei bazale;

• culoarea cariopsei;

• stratul de stamine;

• masa de boabe.