Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 13778
Mărime: 8.75MB (arhivat)
Publicat de: Cristina D.
Puncte necesare: 10

Cuprins

  1. I.CAPITOLUL 1. Analiza comparativă a raselor de proveniență a laptelui de vacă ... ... .3
  2. II.CAPITOLUL 2. Proprietățile laptelui de vacă 11
  3. III.CAPITOLUL 3. Analiza comparativă a tehnologiilor și a produselor similare smântânii dulci ... .16
  4. IV.CAPITOLUL 4.Adoptarea schemei tehnologice pentru tehnologia de procesare a smântânii dulci ... ... .20
  5. V.CAPITOLUL 5. Descrierea operațiilor tehnologice prevăzute în schema tehnologică ... 21
  6. VI.CAPITOLUL 6. Calcule tehnologice. Bilanț de materiale ... .24
  7. VII. CAPITOLUL 7. Echipamente și instalații folosite în diferitele etape ale procesului tehnologic .29
  8. VIII.CAPITOLUL 8. Norme de tehnică a securității muncii 44
  9. IX. CAPITOLUL 9. Norme de igienă pentru fluxul proiectat ..45

Extras din proiect

Capitolul 1. Analiza comparativă a raselor de proveniență a laptelui de vacă.

Creșterea taurinelor reprezintă o parte constitutivă și indispensabilă a agriculturii moderne,mai mult chiar, această ramură de producție joacă un rol important, deoarece asigură cea mai mare parte din produsele animaliere.

Importanța creșterii taurinelor este unanim recunoscută pe toate meridianele globului,în primul rând pentru aportul însemnat de proteine de cea mai mare valoare biologică furnizate prin lapte. Acesta este unicul produs alimentar animalier destinat copiilor și care nu poate fi înlocuit nici din alimentația altor categorii de oameni: bătrâni,convalescenți..

Din punct de vedere taxonomic,fac parte din clasa Mammalia (mamifere),ordinul Ungulata , grupa Ruminantia, familia Bovidaee( cavicorne), subfamilia Bovinae.

Animalele din această specie au primit denumiri specifice în funcție de sex,vârstă și utilizare. Astfel masculul adult necastrat se numește taur,iar dacă este castrat se numește bou,fiind folosit ca animal de tracțiune și pentru carne. Femela adultă se numește vacă; femela tânără de 2-3- ani care nu a născut încă se numește juncă. Vițelul înțărcat până la 2 ani se numește mânzat, iar puiul de până la un an se numește vițel.

Vaca este un animal domestic fiind crescută pentru lapte,carne și piele, fiind folosită și ca animal de tracțiune.

Se caracterizează prin: talie mare, greutate corporală ridicată,cap mare,coarne fixate pe cepii osoși ,gâtul orizontal și prevăzut cu salbă: trunchiul dreptunghiular,cu abdomen voluminos și uger divizat în 4 sferturi, coada lungă,subțire și terminată cu smoc bogat de peri, membrane terminate prin două unghii (ongloane) separate de un spațiu interdigital. Dentiția este anizodontă (32 dinți ,fără incisivi pe maxilarul superior, care sunt înlocuiți de un burelet glenoidal,stomacul este compartimentat,cu volum mare, animalele fiind capabile să valorifice foarte bine nutrețurile voluminoase și bogate în celuloză; gestația este lungă(275-315 zile).

Stomacul vacii are 4 compartimente:burduf,ciur,foios și cheag. Această alcătuire specifică reprezintă o adaptare la hrană cu un procent ridicat de celuloză,din masa vegetală păscută și înghițită repede. Burduful, are o capacitate de până la 90 litri ,în el se depozitează iarba. Ciurul are pereții cu aspect de faguri asemănător cu o rețea .Foiosul are pereții cu pliuri,iar în cheag care ar fi omologul stomacului cunoscut de noi, se produce sucul digestiv.

Vaca este un erbivor rumegător. Când vaca paște, apucă iarba cu buzele,o strânge cu limba într-un mănunchi și o retează cu incisivii. Iarba se adună în burduf. Când acesta se umple,vaca își găsește un loc de odihnă și începe să rumege. Iarba revine sub formă de bol din ciur în gură,unde este bine mestecată și rumegată,prin mișcările mandibulei la stânga și la dreapta. Iarba mestecată și îmbibată cu salivă trece de data aceasta în rețea,foios și de aici în cheag,unde se continuă digestia care se termină în orificiul anal.

O dată pe an,vaca dă naștere unui vițel ,pe care îl hrănește cu lapte produs de mamele.

Alegerea unei vaci bune de lapte nu este deloc ușoară ,deoarece exteriorul nu întotdeauna demonstrează capacitățile productive ale animalului. Vacile de lapte sunt foarte sensibile la acțiunea diverșilor factori genetici și fiziologici. Animalele din rasele pentru lapte se deosebesc de cele de carne sau mixte prin faptul că au un trunchi alungit,musculatura dezvoltată moderat,partea anterioara a corpului este mai îngustă față de cea posterioară; capul relativ lung și îngust, uscățiv și expresiv,gâtul lung și subțire cu multe cute mărunte,toracele destul de adânc și lung,coastele lungi și înclinate,ugerul voluminos cu sferturile bine dezvoltate,venele laptelui bine pronunțate.

1.2.Clasificarea raselor de taurine

Pe baza criteriilor cele mai importante (grad de ameliorare,aptitudine,direcția de specializare și locul de formare),rasele din țara noastră se clasifică:

- Rase importante : - de lapte: -Holstein Friză,Jersey,Roșie daneză

- mixte: -Simmental (carne-lapte),Schwyz(lapte-carne)

- de carne: -Charolaise, Hereford,etc.

- Rase locale : - de lapte: -Roșie dobrogeană

- mixte: -Bălțată cu negru românească

-ameliorate -Brună de Maramureș

- universale: -Pinzgau de Transilvania

-primitive - Sură de stepă, Mocănița

1.2.1.Rasa Holstein Friză

Origine, formare, răspândire. Rasa Friză este originară din Olanda(denumirea îi vine de la provincia Frizia),provenind din încrucișarea vitelor brahicere cu primigene. În Olanda s-au creat două varietăți: Friză bălțată cu negru și Friză bălțată cu roșu. Varietatea Friză bălțată cu negru,a căpătat denumiri diferite în funcție de țară,astfel: Holstein Friză ( în S.U.A. și Canada), Friză daneză,Friză britanică,Friză israeliană ,Frizonă (Italia), Bălțată cu negru (Estonia, Lituania,etc.). Dintre toate aceste populații de Friză s-au conturat două tipuri: european,care tinde mai mult spre tipul mixt de lapte-carne și american, care manifestă aptitudini pronunțate pentru lapte. Rasa Friză este răspândită pe tot globul,deținând primul loc ca suprafață și efectiv dintre toate rasele de taurine,iar în unele țări reprezintă peste 70% din structura de rasă(Olanda, Polonia,Israel,etc.).

Caractere morfo-fiziologice și productive

Fig.1 Friza bălțată cu negru-tipul european Fig.2 Friza bălțată cu negru-tipul american

Friza bălțată cu negru se caracterizează prin dezvoltare corporală eumetrică (talia 128-133 cm și greutatea 580-650 kg),tip morfologic de lapte la tipul american și de lapte-carne la tipul european. Are capul fin și expresiv,gât subțire,trunchi lung și adânc,cu uger mare,membre puternice, pielea subțire,elastică,bine întinsă; culoarea bălțată alb cu negru.

Este o rasă neîntrecută pentru producția de lapte,deoarece realizează producții mari de lapte pe lactație (6 000-7 000 kg cu 3,3-3,7 % grăsime la tipul american și 4 500-5 000 kg cu 3,8- 4,1 % la cel european); manifestă aptitudini deosebite pentru mulsul mecanic( viteza de muls peste 2 kg/minut).

Rasa Friză are o constituție fină,un temperament liniștit,dar este o rasă pretențioasă la mediul de exploatare(necesită un nivel ridicat de hrănire în primele luni de lactație ,o foarte bună pregătire pentru fătare și o igienă bună a ugerului).

Bibliografie

1.Gîlcă I. , Tehnologia creșterii bovinelor, Iași 2004

2.Chintescu G, Pătrașcu G, Agendă pentru industria laptelui, Editura Tehnică, București, 1989.

3. Banu C.,Procesarea industrială a laptelui, Editura Tehnică ,București 1998

4. Chintescu G, Păcescu E, Prelucrarea laptelui în ferme, Editura Tehnică, București ,1997

5. http://www.tehnoterm.ro/industrie-alimentara.html

6. https://www.alfalaval.com/

7. http://www.icpiaf.ro/utilaje-prelucrare-lapte.php

8. http://www.scribd.com/

9. http://www.groupeserap.com/

10. http://www.multilab.ro

Preview document

Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 1
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 2
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 3
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 4
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 5
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 6
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 7
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 8
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 9
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 10
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 11
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 12
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 13
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 14
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 15
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 16
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 17
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 18
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 19
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 20
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 21
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 22
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 23
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 24
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 25
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 26
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 27
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 28
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 29
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 30
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 31
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 32
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 33
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 34
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 35
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 36
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 37
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 38
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 39
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 40
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 41
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 42
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 43
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 44
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 45
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 46
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 47
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 48
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 49
Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Obtinerea smantanii dulci din lapte de vaca.docx

Alții au mai descărcat și

Tehnologia de obținere a cașcavalului din lapte de oaie și elemente de control al calității

I. TEMA DE PROIECTARE. DATE INIȚIALE Fig. I.1. Cascaval din lapte de oaie Laptele, prin numeroasele însușiri pe care le posedă, constituie unul...

Aspecte Tehnologice ale Fabricării Cașcavalului cu Măsline

CAPITOLUL I INTRODUCERE Această lucrare se adresează atât celor care sunt consumatori de produse lactate, cât şi celor care nu consumă aceste...

Iaurt din lapte de oaie și bivoliță

Tema Proiectului Sa se proiecteze o sectie de prelucrare a laptelui in vederea obtinerii de iaurt gras din lapte de oaie si bivolita in proportii...

Tehnologia laptelui de consum - oaie

CAPITOLUL 1 ANALIZA COMPARATIVĂ A RASELOR DE ANIMALE DIN SPECIA DE LA CARE PROVINE LAPTELE-OAIE 1.1. Generalități Oaia domestică (Ovis aries)...

Iaurt Natural

TEMA PROIECTULUI Să se proiecteze o secţie de obţinere a iaurtului care prelucrează 10000 l lapte de vacă cu grăsime 3,5%. Secţia lucreză în 2...

Iaurt cu Fructe

1. DEFINIREA PRODUSULUI Iaurtul cu aromă de fructe este un produs obținut din lapte normalizat cu adaos de 6% zahăr şi arome de fructe (caise,...

Să se proiecteze o secție de fabricare a iaurtului aromatizat cu o capacitate de prelucrare de 5 tone pe zi

Temă de proiectare Să se proiecteze o secţie de fabricare a iaurtului aromatizat cu o capacitate de prelucrare de 5t/zi. CAPITOLUL I. MEMORIU...

Secție de prelucrare a laptelui, în vederea obținerii de cașcaval Dalia

Tema de proiectare Să se proiecteze o secţie de prelucrare a laptelui, în vederea obţinerii de caşcaval Dalia, cu o capacitate de 20000 l/an...

Te-ar putea interesa și

Caiet de practică - industria produselor lactate

Norme de protectia muncii in sectoarele si sectiile de activitate specifice industriei laptelui 1.1. Masuri generale Protectia muncii cuprinde...

Tehnologia fabricării smantanei

CAP.I NOŢIUNI INTRODUCTIVE Smântâna este produsul rezultat prin separarea şi extragerea grăsimii din lapte. Din punct de vedere chimic ea conţine...

Controlul și Expertiza Produselor Lactate Dietetice Acide - Chefirul

1. INTRODUCERE Sănătatea şi alimentarea sunt categorii interdependente de importanţă vitală. Disponibilitatea de hrană inofensivă şi sănătoasă...

Contribuții la Investigarea Calității Laptelui din Zona Întorsura Buzăului

Introducere Până la sfârşitul secolului al XIX-lea laptele şi produsele lactate au constituit circa 50% din hrana zilnică a poporului român. Date...

Lapte și Tehnologia Produselor Lactate - Chefirul

Cata cantitate de smantana dulce este necesara pentru a normaliza 1500 de lapte integral,avand grasimea de 3%,pentru a se obtine lapte normalizat...

Tehnologia de Fabricare a Smantanei Dulci

Smanatana are o compozitie asemanatoare cu a laptelui, avand insa un continut mai mare de grasime, care variaza in limite destul de largi, intre 20...

Bolile Gastro-Intestinale

Cuvîntul de gastrită subînţelege o inflamaţie a stomacului,mai corect,a mucoasei lui.Se pare însă că nu în toate cazurile există o leziune...

Tenologia de obținere a iartului cu musli

1. Tema de proiectare. Date iniţiale Să se proiecteze o secţie de fabricare a iaurtului cu musli cu o capacitate de prelucrare de 500 kg/ zi....

Ai nevoie de altceva?