Obținerea Uleiului Vegetal prin Presare

Introducere

Agricultura a avut dintotdeauna un rol deosebit de important in dezvoltarea economiei, indeplinind o serie de functii cu caracter economic si social.

Ramura de baza a economiei unei tari din cele mai vechi timpuri,agricultura furnizeaza produsele agro-alimentare pentru consumul intern al populatiei si materiile prime agricole necesare industriilor prelucratoare, participand nemijlocit la crearea si improspatarea periodica a rezervelor de stat.

Agricultura furnizeaza o mare varietate de produse agricole necesare ramurilor industrilale, care se impart in doua mari categorii:

- Produse agricole de natura vegetala

- Produse agricole de natura animala

Materiile prime de origine vegetala se obtin , in general, de pe terenurile agricole, care sunt suprafete cultivate unde se intalnesc deopotriva plante de cultura dar si buruieni si daunatori.

Un rol aparte in aceasta grupa de materii prime vegetale il constituie uleiul vegetal.

Uleiul vegetal este lipsit de colesterol şi conţine acizi graşi nesaturaţi, stimulează metabolismul lipidic şi activează ficatul, scade colesterolul, se digeră uşor. Trebuie folosit cel preparat prin presare la rece, din seminţe neîncălzite (ulei de măsline, de porumb sau floarea--soarelui - în acest caz, dacă se specifică pe etichetă).

1. PRESAREA

1.1 Materii prime folosite la obţinerea uleiurilor vegetale prin presare

Ca materie primă pentru obţinerea uleiurilor vegetale prin presare se folosesc următoarele soiuri de seminţe oleaginoase:

Floarea-soarelui:

Este o plantă anuală şi ocupă locul unu în Europa între plantele tipice. Are un conţinut mare de ulei şi o calitate deosebită a acestuia, bogat în vitaminele A,D,E,K şi are o bună stabilitate la oxidare. Se poate folosi şi ca conservant.

În urma prelucrării seminţelor recoltate de pe un hectar se poate obţine în jur de 700-800 l de ulei. Seminţele de floarea soarelui conţin:

14-28% coajă;

9-11% umiditate;

44-48% ulei;

18-20% proteine.

Inul de ulei:

Are trei varietăţi: de ulei, de furaj şi mixt.

Seminţele de in conţin un ulei sicativ (37-40%) utiliyat pentru lacuri şi vopsele, tăbăcării.

Turtele de in se pot folosi drept furaj ca urmare a conţinutului proteic mare, dar ele sunt şi laxative.

Rapiţa:

Este o plantă meliferă şi are două varietăţi:

-Brassica rapa olifera;

-Brassica rapus olifera;

Seminţele de rapiţă conţin un ulei deosebit ca gust. Din seminţele de rapiţă se pot obţine 500-700 l ulei pe 1 hectar de teren cultivat. Seminţele conţin:

4-6% coajă;

6-8% umiditate;

23-42% ulei,

25-28% proteine.

Soia:

Conţinutul de ulei este medius pre mic, dar calităţile şi conţinutul proteic al boabelor face ca soia să ocupe locul întîi în lume în rîndul plantelor oleaginoase. Cel maim ult se cultivă în SUA şi oriental îndepărtat.

Uleiul de soia se utilizează exclusive în scop alimentar fiind forte bogat în vitaminele A, B1, B2, D, C, E, K.

Şrotul de soia este un furaj valoros şi se utilizează în industria mezelurilor.

Seminţele de soia conţin :

7-12% coajă;

11-13% umiditate;

18-20% ulei;

33-36% proteine.