Cuprins
1. Feteasca Regal 3
1.1. Caracteristici ecologice 3
1.2. Comportarea soiului in diferite ecosisteme 3
1.3. Coloni omologati 3
1.4. Zonarea soiului Feteasca Regala 3
1.5. Strugurii 4
2. Vrancea 4
2.1. Podgoria Odobesti 6
2.2. Centrul viticol Jaristea 6
3.Schema tehnologica de obtinere a vinurilor albe 8
4. Caracteristici organoleptice si fizico-chimice
ale vinului produs finit 9
5. Bilantul materiei 10
6. Descrierea operatilor 26
7. Bibliografie 37
Extras din document
Feteasca regala
1. Feteasca regala
Feteasca regala este un soi autohto, obtinut in tara noastra intre cele doua razboaie mondiale in comuna Danes (judetul Maramures). Acest soi este rezultatul unei hibridari naturale intre Feteasca alba x Grasa de Cotnari. Este unul dintre cele mai valoroase soiuri romanesti , probat de faptul ca, desi nu are o vechime mai mare de 60 de ani, ca urmare a unei plasticitati ecologice pronuntate, este raspandit in majoritatea podgoriilor din tara noastra, ocupand peste 15 000 ha. Se cultiva si in unele tari invecinate (U.R.S.S. , U ngaria, Bulgaria, etc. ).
1.1. Caracteristici ecologice. Are o perioada de vegetatie mijlocie spre lunga (160-210 zile). Dezmugureste devreme, inaintea majoritatii soiurilor. Cu toate ca este un soi viguros, maturarea lemnului decurge normal, suportand geruri de -22 -20. In cazul unor ingheturi mai mari (mai scazute de -28 -26°C ) butucii isi refac usor elementele de rod, cu posibilitatea de obtinere a unor recolte normale chiar in anul al 2-lea de la inghet. Data fiind sensibilitatea sa la seceta (V.Popa, 1972), intervin restrictii la extinderea acestui soi in zonele deficetare in precipitatii si pe nisipurile uscate. Manifesta rezistenta mijlocie fata de putregaiul cenusiu.
1.2. Comportarea soiului in diferite ecosisteme. Maturarea deplina a strugurilor are loc in decada a III-a a lunii septembrie (la Pietroasa – Buzau, Dragasani, Targu Jiu, Odobesti, Iasi etc. ) si in decada I a lunii octombrie (la Blaj si Aiud). Productiile realizate sint in general, mari, variind, in medie, de la 10,5 t/ha(la Blaj) pana la 18 t/ha (la Odobesti). Potentialul productive foarte ridicat este confirmat de productiile maxime de 20,3 t/ha (la Blaj), 24,1 t/ha (la Valea Calugareasca) si 25,0 t/ha (la Odobesti). La cules concentratia medie in zaharuri din must variaza intre 170 g/l (la Blaj) si 203 g/l (la Pietroasa –Buzau), corespunzatoare, in general, obtinerii unor vinuri de calitate superioara. In toate centrele de experimentare, aciditatea totala s-a mentinut ridicata (5,0-6,9 g/l H2SO4 ). Vinurile rezultate contin 9,7-11,5 % alcool in volum cu 4,36-6,34 g/l H2SO4 aciditate totala. Aceste vinuri sint suple, cu o fructuozitate pronuntata si o aroma specifica de soi.
1.3. Cloni omologati. La statiunea de profil din blaj a fost obtinut clonul Feteasca regala, cu o producteie de 15,8 t/ha si un continut ridicat de zaharuri in must.
1.4. Zonarea soiului Feteasca regala Datorita plasticitatii sale ecologice pronuntate, acest soi este inclus in sortimentul viticol din 129 centre viticole, detinand pozitia de ,, soi recomandat “ in 74 de centre si de ,, soi autorizat” in 55 centre.
Zona cea mai favorabila pentru cultivarea soiului Feteasca Regala este cea a Podisului Transilvaniei (judetele Alba , Mures, Bistrita-Nasaud , Cluj) si a Crisanei si Maramuresului (judetele Salaj, Bihor, Satu Mare) si a Dealurilor Moldovei (judetele Vrancea, Vaslui,Bacau si Iasi).
1.5. Strugurii. Sunt mijlocii, cilindro-conici, deseori aripati, cu boabele asezate des pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita subtire, de culoarea verde galbui, usor pruinata; pulpa zemoasa, aroma discreta regasita in vin
Soiul Feteasca regala este destinat producerii vinurilor albe seci de calitate superioara sau de consum curent El figureaza de asemenea, ca soi de baza in sortimentul arealelor consacrate producerii vinurilor spumante (in 13 centre viticole) si al distilatelor invechite din vin (in 6 centre viticole).
2. Vrancea
Zona Vrancei este situata in partea de sud-est a Romaniei, la rascruce de drumuri intre provinciile istorice Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania, prima atestare documentara datand din 1431. Conform noilor clasificari, zona Vrancea face parte din regiunea viticola Dealurile Moldovei si este recunoscuta ca indicatie geografica sub denumirea de Dealurile Vrancei.
Plantatiile in aceasta zona sunt din cele mai renumite soiuri si se gasesc pe o suprafata de aproximativ 25. 000 ha.
Privind de la nord la sudul judetului se pot vedea cele trei mari podgorii ale zonei recunoscuta atat pe plan intern cat si extern pentru calitatea vinurilor obtinute.
Vrancea este recunoscuta ca fiind foarte activa nu numai din punct de vedere economic ci si a miscarii placilor tectonice care produc cutremure aproape cu regularitate.
Vrancea detine 3 podgorii respectiv: Podgoria Panciu, Podgoria Odobesti si Podgoria Cotesti ; un numar de 11 centre viticole : Paunesti, Panciu, Tifesti, Bolotesti, Jaristea , Odobesti, Vartescoiu, Carligele, Cotesti, Urechesti, Tamboiesti si mai multe plaiuri viticole arondate fiecarui centru viticol in parte :Movilita, Ruginesti, Bordesti, Dumbraveni, Ruginesti s.a.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Obtinerea Vinului Alb de Calitate Superioara in Centru Viticol Jaristea.doc