Operatii Unitare in Industria Alimentara

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Operatii Unitare in Industria Alimentara.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 32 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

Introducere 2
Capitolul I 5
Operatii si utilaje in industria alimentara 5
1.1 Clasificarea masinilor, instalatiilor si utilajelor din industria alimentara 6
Capitolul II 9
2.1 Tehnologia berii 9
2.2 Fabricarea berii 9
Capitolul III. Materii prime folosite la fabricarea berii 14
1.Orzul 14
2.Apa 14
3.Hameiul 15
4.Inlocuitorii hameiului 16
Capitolul IV. Obtinerea berii 17
Capitolul V. Tehnologia fermentarii mustului de bere 22
1.Drojdia de bere 22
2.Fermentatia primara 23
3.Fermentatia secundara 23
4.Filtrarea berii 24
Capitolul VI. Imbutelierea berii 24
Capitolul VII. Tipuri de bere 25
Capitolul VIII. Concluzii 29
Bibliografie 30

Extras din document

Introducere

Industria alimentara reprezinta una din cele mai importante ramuri ale industriei producatoare de bunuri de consum. Importanta acestei industrii in cadrul economiei nationale este deosebita, tara noastra fiind in materii prime naturale, necesare obtinerii produselor folosite in alimentatie.

Produsele alimentare se obtin prin prelucrarea materiilor prime foarte diverse, care in decursul proceselor tehnologice sufera transformari de natura fizica, chimica,mecanica sau biochimica.

Pe langa oxigen si apa produsele alimentare ocupa un rol important in viata omului.

Tehnologia alimentară este ştiinţa interdisciplinară a tehnicilor aplicate alimentelor în mod ştiinţific cu scopul de a evita pierderile datorate conservării, condiţionării, înmagazinării şi distribuirii şi de a mări valoarea nutritivă.

Industria alimentară asigură păstrarea şi conservarea produselor alimentare, având ca scop, perfecţionarea continuă a tehnicilor de prelucrare, dar şi asigurarea calităţii superioare a produselor.

În cazul industriei alimentare există subramuri. Acestea se diferenţiază în funcţie de:

• Materii prime

• Procesele tehnologice utilizate

• Produsele finite obţinute

Ramurile industriei alimentare sunt:

-industria de morărit şi panificaţie;

-industria de prelucrare a cărnii;

-industria laptelui.

Produsele alimentare de pe masa consumatorului sunt chiar cartea noastră de vizită. Chiar dacă, calitatea materiei prime este excepţională, produsul va rămâne în topul preferinţelor consumatorului doar folosind cea mai bună metodă de procesare şi ambalare.

Distribuţia rapidă a băuturilor este vitală, atât pentru a satisface cerinţele clienţilor, cât şi pentru a mări potenţialul vânzărilor. Prin sistemele noastre bazate pe gaz, puteţi servi rapid băuturi de orice fel, la temperatura dorită, indiferent de locaţie.

Renumele nostru se bazează pe cunoştinţe, experienţă şi soluţii ştiinţifice,adaptate la necesităţile şi particularităţile fiecărui caz în parte, menite să scoată şi să menţină, tot ce e mai bun din produsele alimentare - peşte sau fructe, produse de panificaţie, sosuri porţionate sau semipreparate.

O industrie alimentară competitivă care funcţionează bine este o condiţie esenţială pentru aderarea la Uniunea Europeană. Privatizarea sectorului alimentar românesc aproape că s-a încheiat, dar se mai resimte încă o prezenţă puternică a statului în unele subsectoare. Progresul înregistrat de privatizare e posibil să fi contribuit la creşterea producţiei şi a productivităţii în industria alimentară, începând cu anul 1990. Opţiunile pentru proprietatea privată au atras, de asemenea, un flux crescut de investiţii străine directe, dar nivelul ISD în sectorul alimentar (şi în agricultura primară) rămâne totuşi scăzut.

Mai mult, investitorii străini preferă în general sectorul comerţului cu amănuntul şi al restaurantelor, în timp ce ISD în sectorul de prelucrare sunt limitate la fabricile de bere şi fabricile de lapte. Drept rezultat, micii proprietari privaţi (care reprezintă două treimi din sector) sunt în general lipsiţi de resurse financiare pentru îmbunătăţiri tehnologice, iar fabricile de stat supradimensionate, cu tehnologie învechită, lucrează cu o capacitate şi eficienţă scăzute. Privatizarea procesatorilor de stat care au mai rămas (în special în subsectoarele importante ale zahărului şi fructelor) în combinaţie cu o promovare agresivă a ISD ar trebui să devină o prioritate de prim rang.

Industria alimentară a României reprezintă 14% din producţia industrială totală a ţării (18% din total industrii prelucrătoare), iar valoarea producţiei sale a fost mai mare cu 43,5% în decembrie 2004 faţă de anul 2000 (comparativ cu creşterea de 25,0% pe total industrie prelucrătoare) în termeni reali.

Nu putem face faţă în exportarea produselor din industria alimentară fără a ne conforma exigenţelor calităţii pe pieţele îndrumătoare. Produsele nu vor putea corespunde în exclusivitate normelor şi regulamentelor oficiale în vigoare pe piaţa importatoare: în afară de aceasta ele trebuie să îndeplinească specificările cumpărătorilor şi gusturile consumatorilor. Pentru ca produsul sa atingă nivelul dorit, cadrele dirijante ale întreprinderilor de prelucrare din ţările exportatoare trebuie să cunoască în mod temeinic aceste diverse exigenţe şi să creeze condiţiile necesare pentru a răspunde la ele. O întreprindere va parveni la nivelul calităţii care îi va permite, în termen de lungă durată, de a vinde articolele sale cu succes pe pieţele exterioare, numai dacă grija pentru calitate prezida în toate activităţile sale, de la recepţia materiei prime până la distribuirea finală a produsului în străinătate.

Printre primele locuri se afla industria panificatiei; materiile prime necesare fiind faina si apa, iar produse alimentare din aceasta industrie caracterizandu-se prin urmatoarele: valoare nutritiva ridicata, grad mare de asimilare a componentelor care nu au fost supuse unor tratamente termice puternice si conservabilitate pe termen lung. Uleiul de floarea-soarelui contine vitamina E cea care asigura agentii antioxidanti din organism, contribuind la incetinirea proceselor de imbatranire.Uleiul de porumb este foarte important pentru femeile insarcinate si copii.Uleiurile vegetale contin cantitati importante de acizi grasi. Margarina este un produs care poate inlocui untul, preparat dintr-un amestec de grasimi animale sau vegetale, prin emulsionare in apa.

Industria cărnii. Carnea este cel mai important produs deorigine animala care intra in alimentatia omului. Carnea de taurine asigura o mare cantitate de proteine, calciu, fosfor, vitamine.

Nici una dintre aceste industrii nu este mai importantă decat cealalta intrucat, ele nu pot fi comparate pentru ca nu satisfac aceleasi nevoi.

Fisiere in arhiva (1):

  • Operatii Unitare in Industria Alimentara.docx

Bibliografie

AMARFI, R.; ș.a. Operații unitare în industria alimentară. Examene. Galați: Editura Pax Aura Mundi, 2001
BANU, C.; ș.a. Manualul inginerului de industrie alimentară, Vol I. București: Editura Tehnică, 1998
BANU, C.; ș.a. Manualul inginerului de industrie alimentară, Vol II. București: Editura Tehnică, 1999
BANU, C.; TOFAN, I. Progrese tehnice, tehnologice și științifice în industria alimentară, Vol I. București: Editura Tehnică, 1992
BIBIRE, L. Aparate utilizate în industria alimentară. Bacău: Universitatea din Bacău, Facultatea de inginerie, 2000
BIBIRE, L. Aparate și operații. Industria alimentară. Chișinău: Editura Tehnica-Info, 2004
BRATU, Em. A. Operații și utilaje în industria chimică, Vol I. București: Editura Tehnică, 1960
BRATU, E. Operații unitare în industria chimică, Vol II. București: Editura Tehnică, 1984
CSATLÓS, C. Mașini și instalații pentru produse de origine animală, Vol II: Mașini și instalații pentru prelucrarea cărnii. Brașov: Editura Universității „Transilvania”, 2002
GANEA, G.; GOREA, Gh.; COJOC, D.; BERNIC, M. Utilaj tehnologic în industria alimentară Vol II . București: Editura Litera, 2010
HERMAN, R. Utilaje pentru prelucrarea produselor vegetale. Timișoara: Editura Politehnica, 2009
HORBANIUC, B. Instalații frigorifice și de climatizare în industria alimentară. Vol I. Iași: Editura Cermi, 2006
HORBANIUC, B. Instalații frigorifice și de climatizare în industria alimentară. Vol II: Mașini și instalații frigorifice specifice industriei alimentare. Iași: Editura Cermi, 2006
IOANCEA, L.; ș.a. Mașini, utilaje și instalații în industria alimentară. București: Editura Ceres, 1986
IVAN, E. Operații și instalații cu transfer de căldură și masă. Timișoara: Editura Mirton, 2005
JÂȘCANU, T. L. Operații și aparate în industria alimentară, Vol II. Galați: Universitatea Galați
JINESCU, Gh. Procese hidrodinamice și utilaje specifice în industria chimică. București: Editura Tehnică, 1983
JINESCU, V. V. Utilaj tehnologic pentru industria de proces, Vol III. București: Editura Tehnică, 1989
JINESCU, V. V. Utilaj tehnologic pentru industria de proces, Vol IV. București: Editura Tehnică, 1989
MENCINICOPSCHI, Gh. Biotehnologii în prelucrarea produselor agroalimentare. București: Editura Ceres, 1987
MODORAN, C. V. Tehnologia morăritului și panificației. Cluj-Napoca: Editura Risoprint, 2007
MUNTEANU, M. Aparate de măsură și control și sisteme de măsurare în industria alimentară. Cluj-Napoca: Editura Risoprint, 2007
PANȚURU, D.; BÎRAN, I. G. Calculul și construcția utilajelor din industria morăritului. București: Editura Tehnică, 1997
PASAT, Gh. D. Operații unitare în procesarea produselor alimentare. București: Editura Printech, 2002
PASAT, Gh. D. Operații și aparate în industria alimentară. București: Editura Printech, 2007
PUZDREA, D. Utilajul tehnologic în industria alimentară extractivă. București: Editura Didactică și pedagogică, 1982
RĂȘENESCU, I. Operații și utilaje în industria alimentară, Vol I. București: Editura Tehnică, 1971
RĂȘENESCU, I. Operații și utilaje în industria alimentară, Vol II. București: Editura Tehnică, 1972
RĂȘENESCU, I. Utilaj special în industria alimentară, Vol I. Galați: Universitatea Galați, 1972