Cuprins
- 1. Ce sunt OMG- 3
- 2. De ce existǎ OMG- 3
- 3. De cate feluri sunt plantele modificate genetic- 4
- 4. Cine cultivǎ plante modificate genetic- 6
- 5. Ce reglementǎri impune UE- 8
- 6. Argumentǎri pro si contra 9
- 7. Concluzii 11
- Bibliografie 13
Extras din proiect
1. Ce sunt organismele modificate genetic?
Organismele modificate genetic ( GMO de la englezescul genetically modified organisms) sunt organisme cu o structurǎ geneticǎ alteratǎ prin incorporarea unei gene strǎine ce va determina o trǎsǎturǎ dorita.
Alimentele modificate genetic (OMG) sunt produse ce au calitǎti nutritive similare sau, uneori, chiar mai bune decat cele obtinute prin metodele clasice. "Noile alimente" sunt rezultatul ingineriei genetice. Acest lucru presupune parcurgerea a 3 etape :
- identificarea, izolarea şi clonarea„genelor de interes”;
- transferul genelor de interes la plantele de cultură;
- selecţia plantelor care exprimă la un nivel optim caracterul transferat şi testarea acestora în câmp pentru evaluarea stabilităţii expresiei transgeniei în timp, în condiţii naturale.
2. De ce existǎ OMG?
Caracteristicile urmǎrite prin aceste transformǎri artificiale sunt rezistenta la anumite boli si dǎunǎtori, toleranta la erbicide si inserarea unor proprietǎti de marketing. Se doreste de asemenea cultivarea de plante acolo unde conditiile de mediu nu o permit, cum ar fi temperaturile ridicate, gerul, seceta, salinitatea sau aciditatea solului.
Acestea din urma, cele mai promovate, isi propun sǎ salveze de la foamete tǎrile din lumea a treia.
3. De cate feluri sunt plantele modificate genetic?
Prima plantǎ modificatǎ genetic a fost introdusǎ in mediu in 1995 in SUA. Deci foarte recent. Existǎ 3 tipuri principale de asemenea plante cultivate la nivel mondial:
- culturi insecticide: plantele functioneazǎ ca un insecticid, omorând insectele care care le consumǎ;
- culturi rezistente la un erbicid neselectiv, care în urma aplicǎrii distruge toatǎ flora din campul agricol, cu exceptia plantei modificate genetic;
- culturi care combinǎ ambele proprietati.
Alte culturi modificate genetic includ plante rezistente la boli, sau care au dezvoltate proprietǎtile nutritive:
-plante rezistente la secetǎ si dǎunǎtori;
-cereale cu un continut crescut de proteine;
-cereale fǎrǎ gluten;
-orez cu un continut ridicat de vitamina A;
- seminte de rapitǎ cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice;
-plante fǎrǎ proteine alergene (kiwi fǎrǎ proteinǎ alergenǎ);
-bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;
-tomate cu coacere in timpul transportului;
- cantitate crescutǎ de lecitinǎ (prezentǎ, in mod obisnuit, in gǎlbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizatǎ ca emulgator pentru margarinǎ, ciocolatǎ si alte produse alimentare;
- chimozina modificatǎ genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzimǎ extrasǎ din stomacul viteilor), care este utilizatǎ in productia de branzeturi;
- vitamine si arome alimentare.
Tabel 1. Tipuri de culturi modificate genetic
Cultura Caracteristici Regiuni/ţări ce aprobă cultivarea
Porumb rezistenţă la insecte;
toleranţă la ierbicide Argentina,SUA, Canada,UE, Africa de Sud
Soia toleranţă la ierbicide Argentina,SUA, Canada,Africa de Sud, UE (experimental)
Rapiţă toleranţă la ierbicide;
continut mai mare de acizi grasi cu lant molecular mai lung Canada,SUA
Cicoare toleranţă la ierbicide UE (numai pentru reproducere)
Dovlecel rezistenţă la virusuri Canada,SUA
Cartof rezistenţă la insecte;
toleranţă la ierbicide Canada,SUA
Sfecla de zahǎr rezistentǎ la ierbicide;
rezistentǎ la virusuri;
tolerantǎ la secetǎ;
rezistentǎ la dǎunǎtori
SUA (din 2008), Canada
Sfecla de zahǎr modificatǎ genetic
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organisme Modificate Genetic.doc