Originile cultivării viței de vie și a producției de vin

Originile cultivarii vitei de vie si a productiei de vin dateaza din timpuri stravechi. Se presupune ca primul vin, avand caracteristici foarte diferite in raport cu vinurile actuale, a fost produs in Mesopotamia, acum aproape 5.000 de ani. Numeroasele fresce regasite in mormintele din vechiul Egipt confirma ca egiptenii s-au ocupat de cultura vitei de vie. Grecii si fenicienii au fost promotorii viticulturii si ai consumului de vin in toata regiunea mediteraneana.

In Evul mediu, dupa caderea Imperiului Roman, cultura vitei de vie a fost preluata de biserica, care a raspindit-o in toata Europa pana in Anglia.

La sfarsitul secolului trecut, Louis Pasteur studia comportamentul drojdiilor in fermentatii si cauzele bolilor vinului, punand astfel bazele stiintifice ale oenologiei(tehnologia vinului) moderne.

Tot la sfarsitul secolului trecut, s-a constatat in Europa distrugerea aproape totala a patrimoniului viticol de un parazit provenit din america de Nord, Phxlloxera vastratis. De atunci, viticultorii au inceput a o combate, ca si pe alti numerosi paraziti si insecte care pot distruge viile.

Actualmente viticultura cuprinde aproximativ 8,2 milioane hectare in 50 tari, mai ales in Europa, continent reprezentiand aproape 80% din productia mondiala.

Clasificarea vinurilor

Clasificarea vinurilor dupa criterii riguros stiintifice este imposibila, datorita compozitiei chimice complexe. Pe de alta parte, diversitatea calitativa a vinirilor, determinata in principal de arealele in care se cultiva vita de vie precum si diversitatea soiurilor, a facut ca fiecare tara viticola sa adopte sisteme proprii de clasificare a vinurilor.

In tara noastra criteriile de clasificare sunt continutul de alcool, insusirile de calitate determinate de compozitia fizico-chimica si tehnologia de obtinere, stipulate in legea Viei si Vinului.

In baza acestor criterii, vinurile sunt clasificate in:

- vinuri de masa (consum curent)

- vinuri de calitate si

- vinuri speciale.

Vinurile de masa (de consum curent) sunt usoare, anonime, fara a avea pretentii de identitate de soi sau de podgorie. taria alcoolica minima este de 8,5% in volum.

Vinurile de calitate se obtin din soiuri de struguri cu insusiri tehnologice superioare, cultivate in areale viticole delimitate. in functie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, soi si tehnologia de vinificatie pot fi:

- vinuri de calitate cu indicatie geografica, denumite si vinuri de calitate superioara (Vs);

- vinuri cu denumire de origine controlata (DOC)

Vinuri de calitate superioara (Vs) - au taria alcoolica de minim 9,5% vol, cu mentiunea zonei geografice de producere, eventual si denumirea soiului sau a sortimentului. Exportul acestor vinuri poate fi facut sub denumiri generice similare cum ar fi “Landwein”, “Vin de Pays”, “Country Wine” etc.

Vinuri de caliate superioara cu denumire de origine controlata (D.O.C) aceste vinuri au personalitatea locului de producere, soiului si modului de cultura, iar denumirea de origine este constatata prin traditie. Taria alcoolica minima dobindita este de 11% vol, iar strugurii din care provin trebuie sa aiba un continut minim in zaharuri de 190 gr/l. Un vin poate purta denumirea de origine controlata numai cu conditia ca denumirea de origine sa fie aprobata prin ordin de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, iar vinificarea, conditionarea, maturarea si imbutelierea sa se faca in acelasi areal.

La randul lor, vinurile DOC pot fi:

- vinuri de origine controlata (DOC),

- vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOC-CMD.CT sau CIB).

Vinurile ce au denumire de origine controlata si trepte de calitate (D.O.C.) reprezinta cea mai inalta categorie de calitate. Producerea acestor vinuri se face in areale restranse si dupa reguli severe. Acordarea treptei de calitate este motivata de mai multi factori - continutul in zaharuri, proportia de boabe stafidite, atacul putregaiului nobil - care sunt determinati in primul rand de momentul recoltarii.

O alta clasificare este data de continutul in zaharuri. Din acest punct de vedere, vinurile pot fi:

- Seci - cu continut in zaharuri de pina la 4 gr/l

- Demiseci - cu continut in zaharuri cuprins intre 4.01 gr/l si 12 gr/l

- Demidulci - cu continut in zaharuri cuprins intre 12.01 gr/l si 50 gr/l

- Dulci - cu continut in zaharuri de peste 50 gr/l.