Cuprins
- 1. Conceptul de securitate alimentară
- 1.1. Problematica securității alimentare .. 1
- 1.2. Factori care influențează securitatea alimentară . 4
- 1.3. Mijloace de monitorizare a nivelului securității
- / insecurității alimentare ... 5
- 1.4. Verificarea cunoștințelor .. 8
- 2. Comportamente alimentare
- 2.1. Nevoile energetice ale unui individ .. 9
- 2.2. Comportamente alimentare . 11
- 2.3. Disponibilități alimentare în lume și în România.
- Modelul de consum alimentar pentru populația
- din UE și din România . 15
- 2.4. Evoluția demografică și securitatea alimentară ... 21
- 2.5. Recomandări FAO pentru îmbunătățirea consumului
- populației .. 24
- 2.7. Verificarea cunoștințelor ... 26
- 3. Sectorul agroalimentar
- 3.1. Cadrul conceptual 27
- 3.2. Rolul în dinamica vieții economice și sociale
- Evoluția sectorului agroindustrial . 29
- 3.3. Integrarea agroalimentară și agroindustrială ... 33
- 3.4. Verificarea cunoștințelor .. 39
- 4. Producția agricolă și utilizarea resurselor
- baza asigurării securității alimentare
- 4.1. Nivelul și evoluția producției agricole ... 40
- 4.2. Resursele agricole și utilizarea lor pe plan mondial . 42
- 4.3. Impactul modernizării agriculturii asupra productivității
- agricole 48
- 4.4. Verificarea cunoștințelor .. 50
- 5. Politici agroalimentare, agricole, alimentare, nutriționale
- 5.1. Politici agroalimentare .. 51
- 5.1.1. Politicile agricole .. 56
- 5.1.2. Politicile alimentare .. 58
- 5.1.3. Politice nutriționale ... 60
- 5.2. Instrumente specifice politicii agroalimentare .. 62
- 5.3. Verificarea cunoștințelor .. 71
- 6. Politica agroalimentară a Uniunii Europene
- 6.1. Apariția politicilor agroalimentare moderne .. 72
- 6.2. Politica agricolă comună. Politica de dezvoltare
- rurală durabilă în Uniunea Europeană . 73
- 6.3. Politica alimentară comună .. 88
- 6.4. Verificarea cunoștințelor .. 89
- 7. Politica agroalimentară a SUA
- 7.1. Performanțele agriculturii americane ... 90
- 7.2. Evoluția politicilor agricole 92
- 7.3. Legea Federală a Ameliorării și Reformei Agriculturii
- Consecințele asupra agriculturii americane
- și a pieței agricole mondiale 95
- 7.4. Verificarea cunoștințelor .. 96
- 8. Programe de asistență și sprijinire a țărilor în curs
- de dezvoltare pentru eradicarea foametei și sărăciei
- 8.1. Programele FAO .. 97
- 8.2. Programele Băncii Mondiale 101
- 8.3. Programele Comisiei Europene ...102
- 8.4. Verificarea cunoștințelor .. 103
- Bibliografie .. 104
Extras din proiect
1.
Conceptul de securitate alimentară
1.1. Problematica securității alimentare
1.2. Factori care influențează securitatea alimentară
1.3. Mijloace de monitorizare a nivelului securității /
insecurității alimentare
1.4. Verificarea cunoștințelor
1.1. Problematica securității alimentare
Securitatea alimentară este o componentă esențială a vieții, a securității
naționale, o obligație a guvernelor. Conceptul de securitate alimentară
operează la mai multe niveluri: individual, familial, regional, național și
global.
Acest concept a fost formulat după al doilea război mondial. El s-a
dezvoltat și s-a îmbogățit de-a lungul anilor în căutarea de soluții necesare
eradicării foametei.
Conform FAO1 securitatea alimentară reprezintă “garantarea fiecărui
individ, în permanență, în orice loc și moment a accesului fizic,
economic și social la o alimentație suficientă și sănătoasă care să-i
permită a avea un regim alimentar satisfăcător pentru o viață
sănătoasă și activă” (The State of Food Insecurity in the World, 2001).
Securitatea alimentară este un concept politic. A discuta despre securitate
alimentară fără a lua cunoștință de dreptul la alimentație, este echivalent cu
1 FAO - The Food and Agriculture Organization of the United Nations
În 1943, 44 de guverne s-au întâlnit în Virginia, SUA, și au pus bazele unei organizații permanente
pentru alimentație și agricultură. Prima sesiune a organizației a avut loc în Quebec, Canada, hotărânduse
ca aceasta să devină agenție specializată a ONU. Din anul 1951 sediul acestei organizații s-a mutat
de la Washington DC la Roma.
a pretinde o libertate care nu este respectată de statele lumii (Mechlem,
2004). Dreptul la alimentație a fost recunoscut în declarația Universală a
Drepturilor Omului din 1948, și este menționat și în Convenția
Internațională privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale (ICSECR),
din 1966. Este introdus în numeroase alte documente internaționale, în
numeroase constituții. Comisia Drepturilor Omului are un raportor special
privind dreptul la alimentație.
Pentru a se asigura “garantarea“ acestei securități alimentare este
necesară instituirea unei politici a fiecărui Stat și integrarea ei la nivel
mondial. Conform Declaration mondiale sur la nutrition et Plan d’action
(1992): “fiecare guvern este responsabil înainte de toate de protecția și
promovarea securității alimentare și de buna stare nutrițională a
populației sale, și în mod deosebit pentru protecția grupelor
vulnerabile ale populației”, astfel încât: “buna stare nutrițională a
tuturor trebuie să fie un obiectiv cheie a dezvoltării umane, ea
trebuie să fie în centrul planurilor și strategiilor de dezvoltare socioeconomică”.
Este cunoscut impactul subalimentației, al malnutriției și subnutriției, al
consumului de alimente insalubre în geneza complexului de afecțiuni
cronice, netransmisibile, a stării de morbiditate a grupurilor vulnerabile ale
populațiilor, inclusiv asupra incidenței toxiinfecțiilor alimentare și implicit a
afecțiunilor infecțioase.
FAO estimează că în 2000-2002 aproximativ 852 milioane de oameni trăiau
dintr-o dietă cu deficit caloric (subnutriți): 815 milioane de oameni din țările
în curs de dezvoltare, 28 milioane de oameni din țările în tranziție și 9
milioane de oameni din țările dezvoltate. Se apreciază că în anii 2015-2030
populația subnutrită din țările în curs de dezvoltare va scădea la 580
milioane de oameni. Conform OMS în anii 2020-2025 cca. 70% din
morbiditatea populațiilor se va datora afecțiunilor cronice netransmisibile de
geneză alimentară.
OMS estimează că malnutriția se înregistrează atât în cazul populațiilor
sărace cât și în cazul celor mai puțin sărace și bogate. Există trei tipuri de
malnutriție: foametea, supraalimentația, deficiența microelementelor.
Foametea este prezentă în țările în curs de dezvoltare, dar se poate găsi
pe arii restrânse și în țările industrializate. Foamea parțială sau acută
cuprinde o populație numeroasă, care din cauza unor carențe de fier, iod,
zinc, vitamină A, este expusă unor boli grave. Supraalimentația este
considerată una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică din
zilele noastre, și este generată de trecerea de la o alimentație tradițională,
bogată în cereale și legume, la o alimentație bogată în grăsimi și zaharuri.
Securitatea alimentară este un concept dinamic ce a evoluat diferit în timp
și spațiu.
În țările dezvoltate securitatea alimentară s-a realizat prin formarea unui
sistem agricol viabil și a unei economiei agroalimentare moderne. Nivelul
ridicat al puterii de cumpărare a majorității populației asigură, pentru
aceasta, necesarul cantitativ și calitativ al alimentelor. În aceste condiții
atenția acestor țări este îndreptată spre calitatea și siguranța alimentelor și
spre protecția socială a categoriilor de persoane defavorizate. Protecția
sănătății consumatorilor, ca măsură fundamentală de securitate alimentară,
constituie principala preocupare a țărilor dezvoltate.
În țările în curs de dezvoltare securitatea alimentară este asigurată limitat și
în condiții dificile, iar în țările cele mai sărace foametea este extinsă.
Insecuritatea alimentară este o consecință a sărăciei. Populația din aceste
țări nu are asigurat un minim cantitativ de alimente, dieta este slabă
calitativ, nediversificată, cu un conținut scăzut de proteine animale.
Securitatea alimentară a unei țări trebuie asigurată, în primul rând, din
resurse interne. Prin politicile agricole practicate de țările lumii acest lucru a
fost realizat doar în țările dezvoltate. Țările sărace nu își vor realiza o
securitate alimentară durabilă atâta timp cât ele nu vor fi sprijinite să își
dezvolte producția internă. Ajutorul extern pentru aceste țări ar trebui
utilizat în proiecte de ameliorare a terenurilor agricole, în construirea
infrastructurilor rurale etc., și nu în ajutoare alimentare (țările dezvoltate
preferă să subvenționeze exportul surplusului agricol spre țările sărace),
(Zahiu și Dachin, 2001).
Bibliografie
1. Alexandri, C., 2001, Securitate și echilibru alimentar în România, Editura
GEEA, București.
2. Costin, G.M., Segal, R., Petrovici, D.A. și Minoiu, D, 2001, Alimente pentru
nutriție specială, Capitolul “Tendințe în alimentație și indicatori de
sănătate în România”, Colecția - Alimentele și sănătatea, Editura
Academica, Galați.
3. Gavrilescu, D, Giurcă, D., 2000, Economie agroalimentară, Editura Expert,
București.
4. Lester, Brown, 2005, Probleme globale ale omenirii - Depășind resursele
planetei, Editura Tehnică, București.
5. Petrovici, D.A., Ritson, C., Ness, M., 2005, Exploring disparities and
similarities in European food consumption patterns, Cahiers
d’économie et sociologie rurales, 75, 24-49.
6. Rosegrant, M.W., Paisner, M., Meijer, S., Witcover, J., 2001a, 2020 Global
Food Outlook, International Food Policy Research Institute.
7. Rosegrant, M.W., Paisner, M., Meijer, S., Witcover, J., 2001b, Global Food
Projections to 2020, International Food Policy Research Institute.
8. Zahiu, L., Dachin, A., 2001, Politici agroalimentare comparate, Editura
Economica, București.
9. Zahiu, L., Toncea, V., Lăpușan, A., Toderoiu, F., Dumitru, M., 2003,
Structurile agrare și viitorul politicilor agricole, Editura Economica,
București.
10. xxx, 1992, Declaration mondiale sur la nutrition et Plan d’action,
Conference International sur la Nutrition, decembrie, Roma, Italia.
11. xxx, 1996a, Declaration on World Food Security, 13-17 noiembrie, Roma,
Italia.
12. xxx, 2001, The First Action Plan for Food and Nutrition Policy, WHO
European Region 2000-2005, Nutrition and Food Security programme.
13. xxx, 2003a, Politica agricolă, Institutul European din România, Seria
Micromonografii - Politici Europene, București.
14. xxx, 2003b, Trade Reforms and Food Security. Conceptualizing the
linkages, FAO.
15. xxx, 2003c, European Programme for Food Aid and Food Security,
European Commission.
16. xxx, 2001-2005, The state of Food Insecurity in the World. Monitoring
progress towards the World Food Summit and Millennium Development
Goals, FAO.
17. xxx, 2005a, Anuarul Statistic al României 2004, varianta electronică,
www.ins.ro.
18. xxx, www.fao.org, Dimension of Food Security.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politici si strategii globale de securitate alimentara.pdf