Principalele Lipide Folosite ca Surse de Vitamine

I. GENERALITĂŢI

Denumirea de lipide provine din limba greacă - lipos - gras, grăsime. Grăsimile intră în grupa lipidelor simple şi reprezintă eteri compuşi ai acizilor graşi şi alcool trivalent al glicerinei.

Lipidele constituie o importantă sursă energetică a organismului. La arderea 1 g de lipide se degajă 9,3 kcalorii. După origine, grăsimile se împart în vegetale şi animale.

Ele conţin acizi saturaţi şi nesaturaţi. Grăsimile bogate în acizi graşi saturaţi sunt solide la temperatură obisnuită, cele bogate în acizi graşi nesaturaţi sunt lichide şi se numesc ulei.

Grăsimile îndeplinesc un rol energetic în organism şi se folosesc la lupta acestuia contra frigului, intră în componenţa celulelor organismului, pot fi sintetizate din produsele intermediare ale metabolismului proteic şi glucidic, dar aceste grăsimi nu conţin acizi graşi polinesaturaţi, care se numesc esenţiali.

Grăsimile contribuie la absorbţia vitaminelor liposolubile şi servesc ca sursă a acestor vitamine. Grăsimile stimulează peristaltismul intestinal, eliminarea bilei, funcţia exocrină a pancreasului, îmbunătaţesc calităţile gustative ale hranei şi provoacă senzaţia de saturaţie.

Grăsimile se depozitează ca substanţă de rezervă în ţesutul adipos sub piele, în jurul unor organe. Rezervele adipoase cresc la consumul exagerat de grăsimi alimentare sşi glucide, ducând la obezitate.

Consumul în exces al grăsimilor bogate în acizi graşi saturaţi (palmitic, stearic, butiric, capronic ş.a), are ca urmare creşterea colesterolului în sânge cu depunerea lui în pereţii arterelor şi sclerozarea lor, contribuie la dezvoltarea aterosclerozei. În acizi graşi saturaţi sunt bogate untul, untura de porc, carnea, peştele gras.

Acizii graşi polinesaturaţi, care nu pot fi sintetizaţi în organism sunt: linoleic, linolenic. Ei se numesc esenţiali şi trebuie să pătrundă în organism cu hrana. În prezenţa vitaminei B6 acizii linoleic şi linolenic se transformă în acidul arahidonic.

Acizii arahidonic şi linoleic sunt predecesorii prostaglandinelor, ei posedă proprietăţile de a spori elasticitatea şi micşora permeabilitatea vaselor, de a forma cu colesterolul compuşi usor solubili, grăbind transformarea în ficat a colesterolului în acizi biliari şi contribuind astfel la eliminarea colesterolului din organism, de a stimula eliminarea bilei şi peristaltismul intestinal.

Aceşti acizi asigură creşterea şi dezvoltarea normală a organismului, intensifică acţiunea lipotropă a colinei şi stimulează sinteza acesteia.

Acidul linoleic inhibă creşterea tumorilor. Insuficienţa de acizi graşi polinesaturaţi provoacă dermatite, micşorează capacitatea de reproducţie. Lipsa sau prezenţa lor în cantităţi insuficiente dereglează utilizarea celorlalţi acizi din organism.

Sursa principală de acizi graşi polinesaturaţi sunt uleiurile vegetale nerainate. Acidul linoleic constituie în uleiul de floarea-soarelui 68%, de soia - 58,8%, de porumb - 53%, de măsline - 15%; în untura de porc -8,8%, de vită - 2,2%, de găină - 18 - 23%, în unt - 3,6%.

Necesarul zilnic al organismului de acid linoleic este de 2-6g ceea ce echivalează cu 10-15g de ulei vegetal nerafinat. Pentru a crea un surplus de acid linoleic în organism se recomandă un consum zilnic de 20-25g de ulei vegetal nerafinat. Norma zilnică de acid linolenic este de 0,2-0,6g.