Procedee de Valorificare a Tescovinei

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 38 în total
Cuvinte : 11320
Mărime: 3.10MB (arhivat)
Publicat de: Nicodim Enache
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ion Montoi

Cuprins

  1. 1.Consideraţii generale 4
  2. 1.1 Condiţii optime la extracţia tescovinei 4
  3. 2.Procedee de prelucrarea a tescovinei 7
  4. 2.1 Procedee moderne de prelucrare a tescovinei 7
  5. 2.2 Metoda clasică de prelucrare a tescovinei 8
  6. 2.3 Metoda simplificată de prelucrare a tescovinei dulci 8
  7. 2.4 Metoda de prelucrare a tescovinei dulci cu ajutorul rezervoarelor spălătoare 9
  8. 2.5 Metoda de prelucrare a tescovinei cu ajutorul pasatricei 10
  9. 2.6 Metoda Djonazo-Turchino de prelucrare a tescovinei 11
  10. 2.7 Metoda Metzner 12
  11. 2.8 Metoda "Padovan" 12
  12. 2.9 Metoda de prelucrare complexă a tescovinei şi a drojdiilor de vin 13
  13. 3. Metode de recuperare a zaharurilor din tescovină 15
  14. 3.1 Macerarea tescovinei dulci cu apă caldă 15
  15. 3.2 Metoda prin difuzia tescovinei dulci cu apă 16
  16. 3.3 Metoda prin spălare simplă în flux continuu 16
  17. 3.4 Metoda prin spălare multiplă în flux continuu 17
  18. 4. Tehnologia fabricării rachiului de tescovină 17
  19. 4.1 Caracteristicile materiei prime şi auxiliare 19
  20. 4.2 Recepţia tescovinei 19
  21. 4.2.1 Modalităţi de conservare a tescovinei 24
  22. 4.3 Spălarea tescovinei prin difuziune 26
  23. 4.4 Fermentarea tescovinei 30
  24. 4.5 Distilarea 32
  25. 4.6 Rectificarea 34
  26. 4. 7 Maturarea şi învechirea rachiului de tescovină 35
  27. 5. Prevenirea şi tratarea unor defecte care pot apărea în distilate 37

Extras din proiect

1.Consideraţii generale

Tescovina reprezintă subprodusul rezultat de la presarea strugurilor şi a mustuielii dulci sau fermentate; în compoziţie se găsesc: ciorchinii, pieliţele, seminţele şi resturile de must sau vin neextrase la pesare. Datorită componentilor valoroşi: glucide, alcool etilic, săruri tartrice şi ulei de seminţe, tescovina poate valorificata obţinîndu-se furaje proteice, acid tartric, alcool etilic, ulei alimentar, ulei tehnic, tanin, coloranţi în cazul vinului roşu. Astfel, din 100kg tescovină se pot obţine circa 3 litri alcool, 1.5kg tanin, iar reziduul poate constitui un material valoros pentru furajarea seminţelor.

Din tescovina proaspătă, nefermentată, rezultată de la presarea strugurilor roşii, intens coloraţi, antocianii, soluţia obţinută este concentrată şi apoi folosită drept colorant alimentar.

În ţara noastră, tescovina se valorifică ţn vederea recuperării alcoolului etilic şi în proporţii reduse pentru obţinerea tartraţilor şi uleiurilor din seminţele de struguri.

1.1 Condiţii optime la extracţia tescovinei:

- prelucrarea imediată a tescovinei după operaţia de presare a boştinei

- afânarea tescovinei, astfel ca particulele să prezinte dimensiunile de 3-7 mm

- proces de extracţie în condiţiile:

- apa de extracţie trebuie acidulată cu H2SO4 la pH de circa 3 şi încălzită la temperatura de 75-800C, în extractor temperatura se va menţine la circa 600C

- durata procesului de extracţie 40-50 minute

- numărul treptelor de extracţie să nu fie mai mic de patru

- viteza de spălare a tescovinei într-un strat de circa 150mm, care va fi de 0.001-0.0016m3/s∙m2 şi hidromodul între 0.7-1

- tescovina epuizată trebuie să conţină maximum 0.7% zaharuri, 0.4% alcool şi 0.15% tartraţi

- în cazul tescovinei dulci, sucul de difuziune trebuie imediat prelucrat după una din schemele: precipitare acid tartric-fermentare-distilare sau fermentare-distilare-precipitare acid tartric.

Seminţele în mod obişnuit sunt separate, însă calitatea şi cantitatea uleiului şi a taninului se reduc simţitor.Pentru obţinerea uleiului şi a taninului de calitate se recomandă următoarele procedee:

Separarea seminţelor să se efectueze din tescovina dulce ,proapătă ;

- uscarea seminţelor să se facă la o temperatură maxim 110ºC;

- umiditatea ,pe toată durata conservării,să fie de 11÷12% ;

- condiţii sterile pentru inhibarea dezvoltării baceriilor acetice şi a mucegaiurilor conduce la degradarea substanţelor extractibile;

Pentru obţinerea uleiului alimentar,caracterizat ca ulei dietetic datorită conţinutului ridicat de acizi esenţiali,se aplică schemele cunoscute din industria uleiurilor vegetale; cu următoarele particularităţi: mărunţirea seminţelor să asigure particulei de circa 1 mm , temperatura de extracţie să fie în jur de 35ºC; solventul optim este amestecul benzină de extracţie –acetonă(3:2); decolorarea şi purificarea se fac cu carbune activat adăugat chiar la extracţie(0,25% faţă de măcinătura)pentru a evita oxidarea grăsimilor

Uleiul de seminţe poate fi folosit în :industria de lacuri şi vopsele (ulei semisicativ) parfumerie ; industria farmaceutică şi la fabricarea săpunurilor.

Turtele rezultate după eliminarea solventului sunt supuse extracţiei cu alcool etilic de concentraţie 40-60%vol., la temperatura de 70ºC ,minimum 3 ore.Soluţia taninică se distilă pentru recuperarea alcoolului, se concentrează la consistenţa păstoasă, se usucă şi se macină ,obţinându-se enotanin pulbere. Turtele epuizate în grăsimi şi taninuri sunt supuse prăjirii, mărunţirii şi eliminării fibrelor ,obţinându-se un furaj bogat în proteine (circa26%).

Obţinerea enocolorantului din tescovina de struguri negri se bazează pe solubilitatea substanţelor colorante, în special antocianii, în mediul acid, alcoolic.Pentru extracţia substanţelor colorante se utilizează, de regulă, soluţii sulfitice care conţin 0,2% SO2, având următoarele avantaje: protejează antocianii de oxidare, este ieftin, se elimină uşor din enocolorant, este un aditiv alimentar acceptat de toate legislaţiile ţărilor vinicole Dioxidul de sulf prezintă şi dezavantaje: reclamă instalaţii etanşe ,construite din oţel –inox, iar extractele de antociani sunt în mare măsură impurificate cu substanţe necolorante

Ca materie primă pentru obţinerea enocolorantului se foloseşte tescovina roşie fermentată ,cu un conţinut de minimum de 1,5 g/kg de antociani şi tescovină roşie dulce, obţinută la vinificarea strugurilor negri. Pentru a evita oxidarea şi polimerizarea antocianilor, tescovina trebuie prelucrată imediat după presare, eventual depozitarea să nu depăşească 2 luni, tescovina fiind imersată în soluţie cu concentraţie în SO2 de 0,2%.

Preview document

Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 1
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 2
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 3
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 4
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 5
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 6
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 7
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 8
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 9
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 10
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 11
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 12
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 13
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 14
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 15
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 16
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 17
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 18
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 19
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 20
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 21
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 22
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 23
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 24
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 25
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 26
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 27
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 28
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 29
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 30
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 31
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 32
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 33
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 34
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 35
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 36
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 37
Procedee de Valorificare a Tescovinei - Pagina 38

Conținut arhivă zip

  • Procedee de Valorificare a Tescovinei.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia obținerii berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Tehnologia Uleiurilor Vegetale. Ape Uzate din Industria Uleiurilor Vegetale

1. PLANTELE OLEAGINOASE Uleiurile şi grăsimile vegetale se găsesc în natură în ţesutul plantelor, fiind concentrat în seminţe, în pulpă, în...

Bilanț de mediu - vinul alb

CAPITOLUL I I.1. Denumire, adresa, telefon, fax, structura, origine, strucura Denumire : S.C. Alba vinului S.R.L. Adresa : Strada Pipinei,...

Manual de Bună Practică în Brutării

Capitolul 1. 1. IMPORTANŢA PÂINII ÎN ALIMENTAŢIE Pâinea este unul din alimentele de bază ale omului, fiind indispensabilă în alimentaţia zilnică,...

Valorificarea Subproduselor și Minimizarea Deșeurilor în Industria Vinului

Introducere Industria fermentativă ocupă un loc important în industria alimentară, prin procesele sale specifice la obţinere unei game largi de...

Valorificarea deșeurilor la obținerea pastei de tomate

Deseu definitie. Prin deseu se intelege orice obiect sau substanta [ ] pe care proprietarul acesteia il/o arunca sau intentioneaza sa il /o arunce...

Implementarea Programului HACCP - Procesului de Fabricare a Bomboanelor Gumate cu Gust de Fructe

1.DOMENIUL DE REFERINTA 1.1. Definirea domeniului de referinţă al studiului HACCP Prezentul plan HACCP se referă la procesul de fabricare a...

Vinificații - principalele operații comune

CAPITOLUL 1 VINIFICAŢII: PRINCIPALELE OPERAŢII UNITARE COMUNE Acest capitol prezintă tehnicile comune a diferitelor vinificaţii: recoltarea,...

Te-ar putea interesa și

Tehnologia de Obținere a Sucului Concentrat de Struguri

MEMORIU JUSTIFICATIV Este cunoscut că omul nu poate trăi fără apă. Organismul lui conţine 60% apă, iar unele organe cum este creierul conţin apă...

Valorificarea Deșeurilor din Vinificatie

2. Memoriu justificativ Vinul reprezintă o băutură alcoolică obţinută printr-o fermentare parţială sau completă a mustului din struguri proaspeţi....

Reconstrucția întreprinderii vinicole SA CNVVC din Comuna Stăuceni

1.1 Partea întroductivă Plămădit parcă de însuşi Bachus, pămîntul Moldovei a fost, dintotdeauna un fericit leagăn pentru viţa de vie. O călătorie...

Gestionarea deșeurilor din industria vinului

Capitolul 1. Industria alimentară Industria alimentară este principalul sector al activităţii industriale din Uniunea Europeană, responsabilă cu...

Tehnologia de obținere a rachiului de tescovină

Alcoolul de tescovină este o băutură alcoolică obținută prin distilarea tescovinei după faza de fermentație. Tescovina de struguri reprezintă...

Minimizarea Deșeurilor prin Valorificarea Deșeurilor și Subdeșeurilor în Industria Vinului

1.SUMAR EXECUTIV In economina unei ţări industria vinului poate avea un rol însemnat prin volumul produselor obţinute,a diversităţii şi a valorii...

Producerea Vinurilor Demidulci

COMPARTIMENTUL GENERAL 1.1 NOŢIUNI ÎNTRODUCTIVE Producerea vinurilor în Moldova, care din cele mai vechi timpuri a fost una din cele mai...

Minimizarea și reducerea deșeurilor din industria de obținere a vinurilor de calitate superioară

Capitolul 1 1. Memoriu justificativ Vinificaţia este un domeniu de activitate economică cu tradiţii bogate în Republica Moldova şi ocupă un loc...

Ai nevoie de altceva?