Produse Zaharoase - Dropsuri

I.SCURT ISTORIC

Ideea gustului de dulce a fost descoperit pentru prima data de oamenii cavernelor care mancau miere. De-a lungul timpului, egiptenii, arabii si chinezii au preparat fructe si alune invelite in miere. In Europa, in Evul Mediu, costul ridicat al zaharului a facut ca bomboanele sa fie o delicatesa pe care si-o permiteau doar oamenii bogati.

Bomboanele din zahar topit au devenit cunoscute in secolul XVII in Anglia si in coloniile americane. Bomboanele se obtin simplu, prin dizolvarea zaharului in apa. Diferitele temperaturi de incalzire determina tipul de bomboane: temperaturile ridicate fac bomboanele tari, temperaturile medii fac bomboanele moi si temperaturile joase fac bomboanele care se mesteca (jeleurile).

Fabricarea dulciurilor s-a dezvoltat rapid ca industrie la inceputul secolului XIX prin descoperirea sucului dulce din sfecla cand fabricarea bomboanelor tari din menta sau dropsuri din lamaie a devenit foarte populara.

Dropsurile sunt alcatuite in mare parte din zahar trecand print-un proces de acidulare, aromatizare si colorare.Ele fac parte din grupa produselor zaharoase.

II.ZAHARUL

Caracterizare Generala

Zaharul se obtine din sfecla de zahar sau din trestia de zahar.El poate fi prelucrat pana la stadiul de melasa(zahar nerafinat) sau poate fi rafinat.Toate tipurile de zahar brun nerafinat se obtin din trestie de zahar.

Zahar alb zahar brun

Zaharul si produsele zaharoase formeaza o grupa larga de alimente ce se caracterizeaza prin continut mare de zahar solubil(zaharoza, glucoza), aspect atragator, gust dulce cu nuante diferite si aroma placuta.Asupra acestei grupe de marfuri se rasfrange din plin nivelul ridicat atins de tehnologia din industria alimentara, care dispune, in zilele noastre, de posibilitati largi de purificare si rafinare. Se pot obtine produse bine individualizate, cu proprietati psihosenzoriale bine definite, prin aplicarea unor procedee de prelucrare diferite asupra unui grup restrans de materii prime de baza(zahar si glucoza) cu compozitie apropiata.Ca urmare se pot fabrica produse zaharoase cu o compozitie chimica unilaterala – produse de caramelaj, fondanterie, drajeuri, dar si dulciuri complexe, implicit mai complete din punct de vedere nutritiv, prin adaugarea unor ingrediente ce contin pe langa glucide, cantitati apreciabile de lipide, protide, substante minerale – ciocolata, bomboane umplute, caramele, produse orientale.

Valoarea energetica a produselor zaharoase formate aproape in exclusivitate din glucide este de cca. 350 – 400 kcal./100g , iar a acelora ce contin si grasimi poate atinge 600 kcal./100 g. Valoarea psiho-senzoriala consta tocmai in gustul specific, dulce, de intensitati si nuante variabile, in aroma, coloratia, consistenta si caracteristicile estetice specifice produselor zaharoase, constituind principalul element de atractie al consumatorilor.

Pe planul valorii biologice (dupa aportul in substante cu rol plastic si catalitic) constatam diferentieri. O parte din produse au valoare biologica nula – zaharul, glucoza, caramelajul fara umplutura, fondanteria, cele mai multe produse prezentand valoare biologica mica, datorita continutului redus in saruri minerale, proteine si vitamine, dar sunt si dulciuri care au valoare biologica mai ridicata – ciocolata, halvaua, produsele cu umpluturi din alune, samburi grasi etc.Consumul produselor zaharoase prezinta avantajul ca se digera si asimileaza usor, ridica glicemia sangelui, fiind indicat presoanelor ce depun eforturi fizice insemnate.Consumul lor in cantitati mari poate determina dezechilibrarea dietei, facilitarea supraalimentatiei si instalarea obezitatii, aparitia primelor semne ale insuficientei insulare sau chiar a diabetului, mareste incidenta cariilor dentare si modifica echilibrul glucido-tiaminic.

Productia mondiala de zahar depaseste 115 milioane de tone si e localizata in zonele de cultura a materilor prime: sfecla si trestie de zahar.Aria productiei de sfecla, cultura specifica zonei temperate, este localizata in cea mai mare parte in emisfera nordica , intre 30 si 60 grade in Europa si America de Nord , dar si in tari din emisfera australa cum ar fi Chile si Uruguay. Productia cea mai mare o detine Europa, randamentele la hectar fiind de circa 3 ori mai mari in zona Vestica fata de cea Rasariteana.Trestia de zahar este o cultura tropicala. Se cultiva pe o suprafata mai mare decat sfecla, cuprinsa inre 35 grade latitudine nordica si 30 grade latitudine sudica.Comunitatea Economica Europeana, Brazilia, Cuba, India, SUA, China si tarile desprinse din fosta Uniune Sovietica asigura peste 50 % din productia de zahar din lume.

Sfecla de zahar Trestia de zahar

In tara noastra datorita dificultatilor existente in cultura sfeclei de zahar (lipsa soiurilor de mare productivitate si care au un continut ridicat de zahar, mecanizarea limitata a culturilor, resurse financiare reduse) si a randamentelor mici de prelucrare in fabricile producatoare, se inregistreaza productii relativ mici si la preturi necompetitive.

Sfecla de zahar are o compozitie complexa , contine circa 14-22% zaharoza, saponine, grasimi, substante pectice, azotate proteice si neproteice ( circa 1.1 %), substante organice neazotate solubile 0.9% (zahar invertit, acizi organici), substante organice insolubile(celuloza , pentozani, hemiceluloze) si alti componenti in proportii mai reduse.Compozitia chimica relativ complexa si structura anatomica a sfeclei de zahar determina un proces tehnologic destul de complicat cu multe faze de fabricatie.