Proiect Grasă de Cotnari

Sa se prelucreze 850 tone struguri din soiul Grasa de Cotnari, in vederea obtinerii vinului alb de calitate superioara in centru viticol Cotnari. 

Putin, ca tot ce este bun,

Si bun, ca tot ce este rar

Acesta-i vinul de Cotnar.

CULTURA VINULUI

Daca ne-am putea intoarce cu aproximativ 2500 de ani in urma, am gasi pe dealul Catalinei o cetate traco-getica, puternica, care staruia imprejurimile. In interiorul cetatii, pe o suprafata de 5 hectare se aflau locuintele conducatorului cetatii si ale celor apropiati lui, iar jos, la poale, erau asezarile celorlalti, ale oamenilor de rand care cultivau pamanturile. Descoperirile din interiorul cetatii Catalina au adus argumente convingatoare despre cultura vitei de vie la Cotnari, tocmai din timpurile lui Burebista (82-44 i.Hr).

Se spune ca numele de Cotnari este dat de mestesugul cotitului butoaielor (cot – a coti, a masura si ar – mester). La 1599 Cotnariul (cu 3500 de fumuri) era unul dintre cele mai mari targuri ale Moldovei, dupa Suceava si Bacau.

Primele mentiuni istorice ale podgoriei de la Cotnari dateza din secolul al XVIII-lea. Nicolaie Costin scrie ca viile Cotnarilor erau cunoscute inainte de intemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D. Xenopol mentioneaza existenta viilor de aici la 1288. Radu Rosetti merge mai departe si mentioneaza podgoria la 1250. O data cu inceputul sec. al XV-lea relatarile despre podgoria de la Cotnari devin substantiale, din perioada domniilor lui Petru al II-lea (1449-1449), Stefan Cel Mare (1457-1504) si Despot-Voda (1561-1563), cand podgoria a atins o cota maxima atat prin marirea ariei cultivate cu vita de vie, cat si prin calitatea vinului obtinut.

Primele evidente cu privire la suprafata de vie pe totalul podgoriei dateaza din 1830 cand 500 de pogoane din cele 720 de la Cotnari apartineau localnicilor.

GRASA DE COTNARI

GRASA DE COTNARI. Este un soi vechi autohton,cultivat la Cotnari de peste sapte secole.Gh.Constantinescu si colab,(1959),ca si I.C.T. Teodorecu(1964),sustin ca soiul Grasa de Cotnari are origine comuna cu soiul Furmint.In prezent este soiul de baza al podgoriei Cotnari si unul dintre principalele soiuri cultivate la Pietroasa-Buzau.

CARACTERISTICI ECOLOGOCE. Soiul Grasa de Cotnari are o perioada de vegetatie mijlocie (189-195zile) si o vigoare,de asemenea,mijlocie.Prezinta o tolerant mijlocie la ger(--22 --20C),dar este sensibil la seceta,putregai cenusiu si paianje rosu In podgorie cu toamne lungi si insorite,strugurii sunt atacati de putregaiul nobil (Botrytis cinervea) care actioneaza favorabil asupra acumularii zaharurilor si a calitatii vinurilor.

COMPORTAREA SOIURILOR IN DIFERITE ECOSISTEME.La Pietroasa –Buzau soiul ajunge la maturitatea deplina in decada a II-a a lunii septembrie,iar la Cotnari in decada a III-a a acestei luni.

Productiile realizate sint mici (in medie 4,7/ha la Cotnari si 4,9 t/h a la Piteroasa –Buzau).Productiile maxime nu depasesc 7,6 t ha (la Pietroasa –Buzau),datorita nivelului calitativ foarte inalt,asa cum rezulta din concentratiile medii de zahar realizate la cules in cele doua centre viticole (241-243 g l ),dar mai ales a continultului maxim atins (287-320 g l),adevarate recorduri in acest domeniu.Pentru Cotnari ,L. Jianu (1974) comunica valori si mai mari,care au ajuns chiar la 520 g/l zaharuri. Cu tot nivelul inalt al concentratiei in zaharuri, continutu in aciditate totala se mentine ridicat (5,1-5,6 g/l H2SO4),valorile minimenescazand sub 4,5 g/l H3SO4.

Vinurile obtinute sunt alcoolice, echilibrate, extractive,caracterizate printr-un buchet de o mare finite,prin corpolenta si onctuozitate.

La cotanri strugurii se vinifica separate sau in amestec tehnologic (30% Grasa de Cotnari,30% Feteasca alba,30%Francusa si 10%Tamaioasa romaneasca).

Cloni omologati.La Statiunea de Cercetare si Productie Viti –Vinicola Pietroasa –Buzau a fost obtinut clonul Grasa de Cotnari 4 Pt,creditat cu productia medie de 8,9 t/ha, la care contribuie reducerea substantial a procentului boabelor meiate si margeluite.

Zonarea soiului Grasa de Cotnari. Acest soi face parte din sortimentul podgoriei Cotanri (fiind cultivat ca “soi recomnadat “in centrele viticole Cotnari si Harlau ,iar ca “soi autorizat” in centrele , Cucuteni si Frumusica)si din sortimentul centrului viticol Pietroasa- Buzau din podgoria Dealul Mare.

Soiul Grasa de Cotnari manifesta cerinte bine exprimate fata de locul de cultura,fapt care obliga la o corecta alegere a amplasamentelor, pana la nivel de plai si parcela,tinandu-se seama de conditiile de expozitie,clima si sol pe care acest soi beneficiaza de dreptul de a produce vinuri cu denumire de origine si trepte de calitate—cules la stafidirea boabelor (VSOC I),iar in centrele Harlau,Cucuteni si Frumusica el nu depaseste nivelul vinurilor VSO.

Strugurii: sunt mijlocii, cilindro-conici, cu boabe mari, ovoidale, de culoare galben verzuie, ruginii pe partea insorita.