Proiect Procesarea Uleiului

Proiect
6.7/10 (3 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 35 în total
Cuvinte : 8294
Mărime: 48.27KB (arhivat)
Publicat de: Doriana Roman
Puncte necesare: 11
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Popescu Nicolae

Cuprins

  1. INTRODUCERE
  2. Capitolul 1. Descrierea produsului
  3. 1.1 Proprietăţi chimice ale seminţelor oleaginoase
  4. 1.2 Proprietăţi fizice ale uleiului de floarea soarelui
  5. 1.3 Proprietăţi organoleptice
  6. 1.4 Alte tipuri de proprietăţi
  7. 1.5 Caracteristicile calitative ale seminţelor de floarea soarelui
  8. destinate industrializării
  9. 1.6 Utilizarea uleiului de floarea soarelui
  10. Capitolul 2. Descrierea procesului tehnologic
  11. Capitolul 3. Identificarea pericolelor potenţiale
  12. 3.1 Riscurile fizice şi măsurile de prevenire a acestora
  13. 3.2 Riscurile chimice şi măsurile de prevenire a acestora
  14. 3.3 Riscurile biologice şi măsurile de prevenire a acestora
  15. 3.4 Analiza şi evaluarea riscurilor
  16. Capitolul 4. Determinarea punctelor critice de control
  17. 4.1 Stabilirea punctelor critice de control
  18. 4.2 Arborele de decizie pentru identificarea PCC-urilor pe fluxul
  19. tehnologic
  20. 4.3 Arborele de decizie pentru identificarea microorganismelor
  21. periculoase
  22. Capitolul 5. Elaborarea planului HACCP
  23. 5.1 Etape, pericole şi limite critice
  24. 5.2 Proceduri de monitorizare
  25. 5.3 Stabilirea acţiunilor corective
  26. 5.4 Stabilirea documentaţiei, înregistrărilor şi responsabilităţilor
  27. Capitolul 6. Concluzii şi aprecieri proprii
  28. Bibliografie

Extras din proiect

INTRODUCERE

Din momentul in care omul a aparut pe pămant si până astazi produsele au provenit de la plante care au asigurat baza alimentaţiei sale. Aceasta a facut ca să se dezvolte continuu curiozitatea si dorniţa de a cunoaştea structura, compozitia chimică si ecologia diferitelor specii pentru a le cultiva si a exploata cat mai eficient.

Astfel de la utilizarea empirica a plantelor in antichitate, s-a ajuns ca in lumea contemporană să fie cunoscute numeroase specii cu un conţinut important de substanţe organice si minerale care care asigură nu doar nevoile alimentare ale omului şi animalelor ci si cele de obţinere a unor substanţe.

O parte insemnată a potenţialului energetic al plantelor este inmaganizată in substanţele grase, indeosebi in uleiurile vegetale. Acestea se extrag, cum se ştie, pentru a fi utilizate in diferite scopuri : alimentare, industriale, farmaceutice.

Bioproductia de ulei aparţine, preponderent, plantelor oleaginoase.

Speciile de plante oleaginoase care cresc in zona temperată au un randament la producţia de ulei mult mai redus ( cca. 1,7 tone/ha la floarea soarelui).Alaturi de producţia de ulei din plantele de cultură, trebuie sa ţinem cont ca, reziduurile de la procesarea seminţelor se constituie intr-o sursă, extrem de importantă, de nutreţuri animale.

In ţara noastră, in ultimul deceniu a crescut din nou interesul, atât pentru cultivarea plantelor oleaginoase, cât si pentru imbunătăţirea şi dezvoltarea procedeelor de obţinere a uleiului. La ora actuală există mai mulţi producători care folosesc prese de extracţie de capacitate redusa, ăstazi mai mult ca oricând, produsele vegetale sunt folosite in toate domeniile vieţii. Plantele oferă populaţiei umane nenumărate materii prime de la care , prin procesare industrială, se obţin uleiuri si grăsimi comestibile, medicinale sau industriale. Plantele ca sursă de uleiuri si grăsimi vegetale, au o mare pondere in alimentaţia şi nutriţia omului.

Aprecierea materiilor prime vegetale sub raportul cantitate/ calitate ( cu toate că ar trebui sa fie o conduită civică absolut necesară din partea fiecărui producător) reprezintă o activitate complexă şi responsabilă intrucât direct, sau indirect , ele se găsesc in alimentaţia si implicit in sănătatea omului.

Uleiurile şi grăsimile vegetale se găsesc în natură în ţesutul plantelor, fiind concentrat în seminţe, în pulpă, în sâmburele fructelor, în tuberculi sau în germeni. Pentru ţara noastră principala materie primă o reprezintă plantele oleaginoase producătoare de seminţe.

Seminţele separate de planta mamă reprezintă germenele unei viitoare plante. În timpul formării şi maturizării seminţelor oleaginoase, în celule are loc o acumulare de substanţe oleaginoase (grăsimi, albumine, hidranţi de carbon), care au rolul de a asigura germenului funcţiile vitale, până când acesta devine capabil să-şi asigure singur hrana minerală din sol şi aer.

Prezenţa acestor substanţe hrănitoare, determină valoarea seminţelor oleaginoase ca materii prime pentru obţinerea uleiului vegetal.

Conţinutul de materie grasă în aceste părţi ale plantei este foarte variabil. La plantele cultivate pentru producţia de uleiuri vegetale, conţinutul de ulei în seminţe, fructe şi tuberculi, variază între 18 şi 60%.

Dintre plantele oleaginoase în care uleiul este concentrat în seminţe amintim: floarea soarelui, soia, rapiţa; ca plante producătoare de fructe oleaginoase: măslinul, cocotierul, palmierul; tuberculi oleaginoşi produc arahidele, iar germeni oleaginoşi conţine porumbul.

Ca materii prime în întreprinderile de ulei din România se folosesc seminţele plantelor oleaginoase şi germenii de porumb (deşeuri oleaginoase).

SCURT ISTORIC

Floarea soarelui este cunoscuta de mult timp pentru beneficiile oferite atunci cand este consumata ca produs alimentar, terapeutic si cosmetic.

Floarea soarelui (Helianthus anuus) face parte din familia de plante Asteraceae si din punct de vedere botanic este inrudita cu crizantema, gerbera, galbenelele si dalia.

Floarea soarelui este o planta anuala ce are nevoie de mult soare pentru a se dezvolta armonios. Numele latin deriva din cuvintele grecesti 'Helios' - soare si 'anthos' - floare, desi aceasta planta este nativa din America de Sud.

Culturile Aztec si Inka au crezut in antichitate ca floarea-soarelui reprezenta soarele si in consecinta, au ajuns sa o adore.

Planta a fost adusa in Europa de exploratorii spanioli in secolul al XVI-lea si de aici s-a raspandit in Rusia. Astazi ea este o priveliste comuna in lumea intreaga fiind cultivata in Franta, Spania, Italia, SUA, Rusia, Argentina, India si Europa de Est.

Semintele de floarea-soarelui au fost o sursa principala de hrana pentru culturile antice din America de Sud.

Nativii indieni si americani folosit radacina plantei pentru a trata intepaturile veninoase ale serpilor, iar uleiul de floarea-soarelui a fost intrebuintat ca balsam pentru par. Floarea si frunzele au fost utilizate pentru tratarea unor boli precum bronsita si reumatismul.

Uleiul extras din floarea-soarelui are proprietati terapeutice care pot fi intrebuintate in tratarea sinuzitelor, hemoroizilor si bolilor de piele. Acesta poate fi combinat si cu alte uleiuri terapeutice pentru un efect sinergic sporit si mai poate fi utilizat ca ulei de baza in amestecurile folosite in aromoterapie. Uleiul de floarea soarelui contine vitamina A, D, calciu si fier.

Semintele de floarea soarelui intra in categoria alimentelor sanatoase. Ele contin un complex bogat de vitamine precum D, E, B, niacina (vitamina B3, numita si vitamina PP), seleniu, magneziu, mangan, fosfor, acid folic si proteine.

De asemenea semintele de floarea soarelui sunt o excelenta sursa de vitamina E, un antioxidant care neutralizeaza radicalii liberi din organism si poate juca un rol semnificativ in conditiile in care inflamatiile radicalilor liberi co-exista. Vitamina E reduce si simptomele poliartritei reumatoide, astmului bronsic, osteoartritei si cancerului de colon.

Seleniul este un mineral esential pentru o stare buna de sanatate. El repara celulele.

Magneziul calmeaza nervii si reduce tensiunea arteriala mare, reduce riscul deaccident vascular cerebral si de atac de cord; previne migrenele si este necesar pentru sanatatea oaselor si muschilor.

Semintele de floarea soarelui mai contin: fitosteroli (sunt compusi din plante despre care se crede ca scad nivelul de colesterol din sange) si fitochimicale (ofera protectie impotriva cancerului).

Aceasta planta a fost utilizata de peste 5000 de ani de americanii nativi care au folosit semintele ca produs alimentar si sursa de petrol, iar florile, radacinile si tulpinile in scopuri diverse, inclusiv ca pigment colorant.

Floarea soarelui este un simbol al culturii; ea este emblema statului Kansas (stat situat in Vestul Statelor Unite). A fost adesea folosita ca simbol al ideologiei verzi si este subiectul unei serii de picturi faimoase ale lui Vincent van Gogh, picturi ce intruchipeaza natura statica

CAPITOLUL I

DESCRIEREA PRODUSULUI

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o plantă uleioasă de mare importanţă economică şi alimentară.

Prin conţinutul seminţelor în substanţe grase (33-56 %) şi calitatea deosebită a uleiului rezultat în extracţie, planta reprezintă una dintre principalele surse de grăsimi vegetale, utilizate în alimentaţia omenirii, respectiv cea mai importantă sursă de ulei pentru România.

Ca sursă de ulei vegetal, pe plan mondial, floarea-soarelui ocupă locul al patrulea, după soia, palmier şi rapiţă.

Preview document

Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 1
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 2
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 3
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 4
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 5
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 6
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 7
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 8
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 9
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 10
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 11
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 12
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 13
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 14
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 15
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 16
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 17
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 18
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 19
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 20
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 21
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 22
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 23
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 24
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 25
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 26
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 27
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 28
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 29
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 30
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 31
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 32
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 33
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 34
Proiect Procesarea Uleiului - Pagina 35

Conținut arhivă zip

  • Proiect Procesarea Uleiului.doc

Alții au mai descărcat și

Laptele de Consum

CAPITOLUL I. LAPTELE DE CONSUM 1.1. PREZENTARE GENERALĂ Laptele este unul din cele mai vechi alimente, fiind unul din principalele alimente...

Tehnologia Obținerii Uleiului de floarea-soarelui

1. Introducere Fabricarea uleiurilor vegetale constituie o subramură importantă a industriei alimentare. Această industrie contribuie la...

Studiul privind valoarea nutritivă, a defectelor falsificărilor la obținerea uleiului de floarea-soarelui

INTRODUCERE In cadrul industriei alimentare sectorul uleiurilor vegetale si al produselor pe baza de uleiuri si grasimi ocupa un loc important...

Analizează organoleptic și fizico-chimic uleiul de floarea soarelui

Introducere: Din momentul in care omul a aparut pe pmant si pana astazi produsele au provenit de la plante care au asigurat baza alimentatiei...

Fabricarea Uleiului din Floarea Soarelui

CAPITOLUL I INTRODUCERE Agricultura a avut dintotdeauna un rol deosebit de important in dezvoltarea economiei, indeplinind o serie de functii cu...

Standardizare - Uleiul de Floarea-Soarelui

1. Importanta uleiului de floarea-soarelui Produsele grase sunt o sursa importanta de energie si sunt indispensabile vietii. Consumate in...

Analiza fizico-chimică a semințelor oleaginoase de floarea-soarelui

Cap1.Argument Industria alimentara prezinata o serie de particularitati fata de alte ramuri industriale legate atat de natura materiilor prime...

Elaborarea unui studiu HACCP la o fabrică de obținere a uleiului de floarea-soarelui

1. Scurtă prezentare a sistemului HACCP Conceptul HACCP permite o abordare sistematică în identificarea pericolelor și evaluarea potențialului de...

Te-ar putea interesa și

Ulei de Palmier

Cap. 1. STUDIU DE LITERATURĂ 1.1. Uleiul de palmier Palmierul (Elaesis guineensis) face parte din familia palmeelor. Fructul are formă ovoidală...

Redimensionarea prin Metode Asistate de Calculator a Rotorului de la o Moară cu Ciocane Fixe Folosită la Maruntirea Brokenului

CAPITOLUL 1 EXTRACTIA ULEIULUI PRIN PRESARE 1.1 Generalitati. Procesarea materiilor prime grase este diferita în functie de felul acestora. La...

Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre

INTRODUCERE Din antichitate oamenii au observat ca introducerea intre doua suprafețe solide in contact si mișcare relativa a unei grăsimi animale...

Proiectarea angrenajului melcat folosit la acționarea unui prăjitor cu etaje

CAPITOLUL I TEHNOLOGIA FABRICĂRII ULEIULUI 1.1. Introducere Procesarea materiilor prime grase este diferită în funcţie de felul acestora. La...

Reciclarea uleiurilor uzate

Mai multe tipuri de bioresurse si deşeuri agro-industriale ieftine şi accesibile sunt disponibile pentru biocombustibili lichizi şi gazoşi,...

Analiza fizico-chimică a semințelor oleaginoase de floarea-soarelui

Cap1.Argument Industria alimentara prezinata o serie de particularitati fata de alte ramuri industriale legate atat de natura materiilor prime...

Stație de Epurare

I. ORGANIZAREA STAŢIEI DE EPURARE 1. Aspecte generale privind preiectarea staţiei de epurare Această staţie de epurare va deservi o localitate cu...

Utilizarea deșeurilor din industria de vinificație

La prelucrarea strugurilor în industria vinicolă și non-alcoolică, se produce o cantitate semnificativă (15-20%) a deșeurilor, utilizarea rațională...

Ai nevoie de altceva?