Proiect Utilaje in Industria Alimentara

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Proiect Utilaje in Industria Alimentara.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 26 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

Cap I Notiunea de Carne 3
1.Compozitia chimica a carnii 3
2.Clasificarea preparatelor din carne 5
3.Indicele calitatii carnii 6
Cap II Notiuni Generale despre Fum 6
1.Tehnici de afumare 7
Cap III Tipuri de Afumatorii 9
1. Celula de afumare-pasteurizare 10
2. Camere climatizate de afumare 17
Cap IV Calculul Incintei de Afumare 18
Cap V Recomandarii Privind Utilizarea Instalatiilor de Afumare 24

Extras din document

Tema proiectului

Schema si fluxul tehnologic pentru o sectie de afumare a carnii de capacitate 2000kg

Cap I NOŢIUNEA DE CARNE

Sub denumirea de carne se inţelege ţesutul muscular a animalului tăiat, împreuna cu ţesuturile cu care se afla in conexiune naturală: grăsimi, oase, tendoane, aponevroze, ţesut conjuctiv, nervi, ganglioni limfatici.Celelalte parţi comestibile din corpul animalelor poartă denumirea de subproduse (sange, grăsimi, picioare, urechi, burtă etc) si de organe (ficat, creier, inimă, rinichi, splină, pulmoni, glanda mamară etc).Din punct de vedere morfologic, carnea cuprinde: ţesut muscular striat, ţesut conjunctiv, ţesut adipos, ţesut osos, vase sanguine si nervi.Proporţia diferitelor ţesuturi care intra in componenţa cărnii este determinată de starea de ingrăşare a animalului, varstă, sex si de rasă.

Proporţia medie a componentelor cărnii de bovine este de: 58% ţesut muscular, 18% oase, 12% grăsime si 12% ţesut conjunctiv cu vase si nervi.

Se constată, deci, ca partea principală a cărnii este reprezentată de ţesut muscular,care intră, dealtfel, in cea mai mare proporţie in corpul animalului.

1.Compoziţia chimică a cărnii

Compoziţia chimică a cărnii, in ansamblu, este determinată in primul rând de compoziţia chimică a ţesutului muscular:

Apă=75%

Substanţă uscată=25%

Substanţe azotate:

a) proteice=18,5%(miogen, actină, miozină, actomiozină, globulina x si mioalbulina)

b) neproteice(carnozina, metilcarnozina, carnitina, creatina, creatinina, acid creatin-fosforic, sarcozina)

Substanţe extractive neazotate=0,9%(glicogen, glucoză, acid lactic)

Lipide=3%(steride: colestol=0,1-0,2%,fosfatide: lecitina, cefalina si plasmogen)

Compuşi fosforici: 0,7%(săruri minerale=1%,Na,Ca,Mg,Fe,P)

Diferiţi produşi metabolici, fermenţi si vitamine=0,2%.

Substanţele proteice:

1) Proteinele din sarcoplasmă

a) proteinele din miofibrile: miozina, actina, actomiozina, tropomiozina,

paramiozina, contractina, metamiozina, fractiunea Tsao, nucleotropomiozina

b) proteinele din plasma interfibrilară: miogenul, mioalbumina, mioglobina,

globulina x, miostromina

2) Proteinele nucleului: nucleoproteidele

3) Proteinele stromei: colagenul, elastina, reticulina

Substanţele extractive neproteice:

1) Substanţe extractive azotate neproteice: nucleotide, baze purinice, creatina,

creatinina, dipeptide, tripeptide

2) Substanţe extractive neazotate: glicogenul, acidul lactic, lactacidogenul,

inozitolul

Lipidele: fosfolipidele, colesterolul, grăsimile neutre

Substanţele minerale din muşchi sunt in număr si cantităţi variabile, in funcţie

de muşchi si de vârsta animalului. Ele sunt reprezentate de săruri de

K, Mg, Ca, Na sub formă de cloruri si carbonaţi.

Vitaminele din carne : produsele animale sunt surse valoroase de vitamine,

in special pentru vitaminele din grupul B, iar ficatul pentru vitamina A.

Enzimele : În ţesutul muscular se mai intalnesc numeroase si variate enzime, în special proteolitice si lipolitice, care joacă un rol deosebit in procesele biochimice de maturaţie a cărnii.

2.Clasificarea preparatelor din carne

Preparatele din carne comune se clasifică după două criterii de bază:

- al tratamentului termic;

- al mărunţirii componentelor care formează compoziţia.

În funcţie de primul criteriu, preparatele din carne comune pot fi:

- preparate din carne crude: cârnaţi cruzi (proaspeţi), pastă de carne pentru mici, carne tocată;

- preparate din carne pasteurizate: tobe, caltaboşi, sângerete, lebervurşti, slănină fiartă cu boia sau usturoi, caş de carne cu ficat (drob);

- preparate afumate: cârnaţi afumaţi, slănină afumată, costiţă afumată, ciolane afumate, oase garf afumate;

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiect Utilaje in Industria Alimentara.doc

Alte informatii

Facultatea de Stiinte Specializarea: Ingineria Produselor Alimentare