Cuprins
- Introducere .3
- 1. Argumentarea tehnico- economică a locului de construcție a secției ...5
- 2.Caracteristica materiei prime, producției finite și materialelor auxiliare 7
- 3. Alegerea și argumentarea schemelor tehnologice ...12
- 4. Managementul calității, standardizarea și controlul calitații producției vinicole ..25
- 5. Calculele produselor .36
- 6. Calcularea utilajului tehnologic și vaselor vinicole .38
- 7.Calculul termo-tehnic 44
- 8. Calculul forțelor de muncă ..45
- 9. Măsuri principale pentru asigurarea securității muncii și protecției muncii...46
- 10. Concluzii ..50
- 11. Bibliografie ..52
Extras din proiect
Introducere
" Din cupa-n care fierbe vinul,
Din dulcea vrajă-a băuturii,
Isvoraște atât seninul
Cât și drojdia făpturii .’’
Moldova este o gură de rai. De milenii pe aceste meleaguri, via a fost îmblînzită de-a lungul secolelor prin trudă și dăruire. Vinul a devenit faima și simbolul țării, imbold de renaștere și trofeu de victorie. Republica Moldova are o industrie a vinului bine dezvoltată, cu o suprafață de 148.500 hectare de vii, din care 107.800 de hectare sunt folosite pentru producția comercială. Restul de 40.700 de hectare sunt viile cultivate în sate, pe terenurile de lângă case, folosit pentru a face vin de casă.
Sectorul vitivinicol formeaza 3,2 % din produsul intern brut, 7,5 % din totalul exporturilor din Republica Moldova, angajeaza peste 250 mii de cetățeni la cele 140 intreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafața țării și 7 % din terenurile arabile. 70% din arealul viticol este plantat cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote, etc.), preponderent în zona Codru și 30% soiuri roșii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi, etc.), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupă 36% din podgorii. Autenticitatea și unicitatea vinului moldovenesc este asigurată prin soiurile autohtone, care reprezintă 10% din suprafețe, printre care: Feteasca Albă, Feteasca Regală, Feteasca Neagră, Rara Neagră, Plăvai, Viorica etc. La momentul actual prelucrarea strugurilor se efectueaza la 142 intreprinderi de vinificatie primara, amplasate geografic in 23 raioane viticole. Capacitatea totala a liniilor de prelucrare a strugurilor este de peste 2,0 mln. tone. In ultimii ani roada medie globala de struguri in Moldova este de 300-500 mii tone, fapt ce demonstreaza ca capacitățile de prelucrare sunt folosite la circa 20-25 %. Dar la unele intreprinderi de vinificație primară în ultimii ani nu s-au prelucrat deloc struguri.
Sunt stabilite și se mențin la nivel înalt relațiile de colaborare de lungă durată dintre firmele-producătoare de produse viti-vinicole și consumatorii acestor produse, care au demonstrat permanent fi delitatea și preferințele sale față de vinurile moldovenești. În total, au fost produse, în 2008, 157,7 mii tone de vinuri naturale și spumante, din care: vinuri spumante constituie 5720 tone sau 3,6 la sută. Totodată, aceste volume formează doar 42,1 la sută față de volumele respective de producere a vinurilor naturale și spumante în perioada de până la embargoul importului vinurilor moldovenești în Federația Rusă, care a fost exprimat în anii 2006-2007, dar se extinde și până-n ziua de astăzi. Din această cauză, o mare parte a strugurilor sunt prelucrate în condițiile casnice ale agricultorilor, fapt ce pune la îndoială atât calitatea producției gata, cât și posibilitățile de a o exporta. Drept consecință, o mare parte din vinurile naturale, ulterior, sunt utilizate ca materie primă pentru producerea divinurilor, inclusiv, cu scopuri de export.
Diversificarea exporturilor este un obiectiv strategic al filierei vinicole, prin dezvoltarea prezentei pe piețele vestice, dar și pe cele emergente. 80% din vinurile produse in Moldova sunt exportate , in peste 50 de țări.
Este cunoscut faptul că vinurile posedă o acțiune benefica asupra sănătății, prin conținutul de antociani, polifenoli și a compusului chimic rasveratrolul. Aceștia luptă împotriva radicalilor liberi și diferitor maladii.Apreciat de secole de consumatorii din est și devenit o curiozitate pentru consumatorii din vest, vinul moldovenesc contiuă să își facă drum pe piața mondială. Apreciat pentru terroir-ul local, dar și pentru notele universale, vinul moldovnesc devine un produs căutat și respectat în cele mai mari orașe ale lumii.
Bibliografie
1 . Bălțianu Gh., Potec I. Rădulescu I ., Cotea V ., Tirdea C., Vinificația și chimia vinului . - București:Ed. Agrosilvica, 1961.
2 . Bernar Z. D., Tehnologia vinului. - București: Ed. Agrosilvica, 1990.-250p.
3. Bostan I ., Viticultura și Vinificația Republicii Moldova. - Chișinău 1998-151p.
4 . Boris Găină, Via, Vinul și civilizația - Chișinău: Literatura, 2000. -143p
5. Cebotărescu I. D., “Utilaj tehnologic pentru vinificație “Ed. Tehnică, Chișinău 1997.
6. Cozub G. I. “Producerea vinurilor în Moldova ” Editura litera, Chișinău 1996.
7 . Кoзyб Г.И. “Збopник тexнaлaгичecкиx инcтpyкций пo пpoизвoдcтвy вyнoгpaдныx вин”, Ед. Tимпyл, Кишинeoв 1981.
8 . Кoзyб Г. И.”Винa Moлдaвиe ” Ед. “Кapтea Moлдoвeниacкэ” Кишинeoв 1978.
9 . Кpyпeникoв И . A .” Toгвы Maлдoвыи “ Ed. știința, Сhișinău 1985.
10 . Carpov S. Tehnologia generală a Industriei Alimentare. - Chișinău: Ed știința, 1997. -304 p.
11 . Кишкoвcки З. Н., Mepжaниaн A. Texнaлoгиa винa. - Macквa и
пищeвaяпpaмышлeнocти, 1984. - 540 c.
12. Cotea V., Sauciuc J. “Tratat de Oenologie”Vol. II. - București Ceres, 1988. -631p.
13 . Кишкoвcки “Химиa Винa ”, Macквa 1968.
14 . Diaur G. G. Caracteristica comparativă a diferitor scheme de limpezire a mustului. // Pomicultura, Viticultura și Vinificația în Moldova, 1990. № 90- p.
15. Găină, Sîrghi, ș. a. “Cartea Vinificatorului ” Editura uniunea scriitorilor, Chișinău 1992 .
16. Глaзyнoв И. A. “Texнaлoгия вин и кaниaкoв ”:В. О. “Aгpoпpoмидaти ” Macквa 1988.
17. Inwin 2005 Chișinău Moldova , ed. “Industria Alimentară ” 2005-236p.
18 . Inwin 2006 Chișinău Moldova , ed.”Industria alimentară”2006-305p
19 . “Legea Viei și Vinului “ Chișinău 1996.
20 . Liviu Vacarciuc „Argumentarea și elaborarea tehnologiei de producere a vinurilor roze înregim atenuat ”. Chișinău 1996.
21 . Liviu Vacarciuc “// Macerarea vinurilor roze ”CZU 663. 221. 663. 252., 1996
22 . Marinescu J., Drăgănescu C., “Microbiologia produselor Alimentare.”- București: Ed.didactică și pedagogică, 1995, - 146p
23. Matei Matcu. “Geografia umană a Republicii Moldova ”. - Chișinău: Ed. Arc.
24 . Mepжaниaн A. A.,” Лaбopaтopныe пpaктикyм кypcы тexнaлaгия винa „ -
Macквa: Лeгкaя и пишeвaя пpaмышлeнocти, 1981. 216c.
25.. Pomohaci N. “Oenologie ”:Editura ceres, București 2000.
26 . Pomohaci N., Ghiorghiță M ., Inoros R. Cotrău A. Cotea V. Oenologie - București: Ed.didactică și pedagogică, 1990. -274p
27. Popa A., Teodorescu Ș., “Microbiologia Vinului ”-București: Ceres, 1990.- 297p
28 . Рycy Е. Скoбpaнoмa Е. к вaпpocy eфeктивнoи cyлфитaции cycлa винo СВИВM, 1993. №7-8.- c11.
29. Sărghi Constantin “Aspecte enovative ale oenologiei moderne ”:Ed. Sigma, Chișinău 1994.
30 . Sîrghi C., Zirohi R., Aspecte enovative ale oenologiei moderne.- Chișinău: Sigma, 1994.-262p
31. Stoianu V., Averamescu M., Construcții la stabilizarea dozelor și momentelor de administrare a SO2 pentru protejarea antioxidantă a mustului //ICVV, Vol. VI, 1975.
32. Talda N. E. “Soiuri de viță de vie în Moldova ” Ed., Cartea Moldoveniască, Chișinău1990.
33 . Totul pentru Vinificație și Vinificator wine - 2005. 400p.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea sectiei de procesare a strugurilor pentru obtinerea vinului materie prima pentru distilat 350 t pe zi.docx