Proiectarea sectiei de procesare a strugurilor si obtinerea vinurilor de consum current din soiurile - Muscat Ottonel-Traminer

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Proiectarea sectiei de procesare a strugurilor si obtinerea vinurilor de consum current din soiurile - Muscat Ottonel-Traminer.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 48 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

Introducere .. 5
1. Alegerea si argumentarea tehnico-economica a locului de prelucrare .8
2. Caracteristica materiei prime, produselor finite și materialelor auxiliare 10
3. Elaborarea și argumentarea schemei tehnologice ..16
4. Managementul calității, standardizarea și controlul produselor vinicole 27
5. Bilanțul produselor ..34
6. Selectarea și calcularea numărului necesar de utilaje tehnologice, recipiente și mecanisme de transport ... .35
7. Calculul termotehnic . .37
8. Calcule aproximative ale numarului de lucatori ..38
9. Descrierea planului sectiei de proiectare .39
10. Masuri principale pentru asigurarea securitatii muncii si protectia mediului ambiant 43
Concluzie 48
Bibliografie .49

Extras din document

INTRODUCERE

Vița de vie crește pe teritoriul țării noastre de șapte mii de ani (la început era viță de vie sălbatică), din secolul V î.e.n. Despre existența viticulturii denotă două amprente de semințe de struguri pe cioburile vaselor din lut, datate din anul 2800 î.e.n. O sămânță aparținea strugurilor de soi.

Cunoștințele despre metodele de producție a vinului au apărut aici din Grecia și Crimeea acum 2500 de ani. La dezvoltarea vinificației locale au contribuit și legionarii romani la începutul sec. II, când teritoriul Moldovei a fost cucerit de Imperiul Roman. Invaziile barbarilor, tătaro-mongolilor și turcilor au încetinit dezvoltarea viticulturii și chiar au distrus această ramură. Însă de fiecare dată ea renăștea ca Pasărea Phoenix.

Viticultura și vinificația pe pământul nostru a cunoscut o dezvoltare furtunoasă după constituirea Țării Moldovenești în anul 1359, atingând apogeul în sec. XV. Vinul era principalul produs de export în perioada lui Ștefan cel Mare, principalele destinații fiind Polonia și Rusia.

La curtea domnească exista funcția de paharnic, care răspundea cu capul pentru calitatea vinului servit la masa domnitorului.

În cei 300 de ani de ocupație otomană viticultura a fost în declin, deoarece vinificația era interzisă prin lege.

Încă în Evul Mediu vinurile noastre erau livrate țarilor ruși. Într-o mare măsură la exportul de vinuri moldovenești în Rusia a contribuit căsătoria dintre Domnița Elena (fiica lui Ștefan cel Mare) și feciorul țarului rus Ivan al III-a. Datorită acestui fapt, în anul 1482 negustorii moldoveni au obținut facilități. După alipirea acestui teritoriu, în anul 1812, la Imperiu Rus (după eliberarea de sub jugul otoman), vinurile moldovenești se vindeau deja liber pe această piață enormă. Astfel, din punct de vedere istoric, Rusia a devenit principala piață de desfacere pentru vinurile moldovenești.

Secolul XIX a devenit o adevărată „Renaștere” pentru viticultura și vinificația moldovenească. După alipirea Basarabiei la Rusia în anul 1812, aristocrația rusă a început să întemeieze masiv aici moșii viticole, importând din Franța soiuri de struguri aflate în vogă.

Guvernul țarist, în anul 1814, a invitat coloniști pentru a cultiva stepa Bugeacului. Aici au plantat vii coloniști germani, francezi, bulgari.

La începutul sec. XIX, francezii au observat asemănarea dintre vinurile basarabene și cele franceze și au început să cumpere struguri direct în vii. Strugurii erau presați, iar vinul în vrac era dus în Franța. După maturare aceste vinuri erau vândute la un preț triplu sub marca unor renumite vinuri franceze.

În anul 1842, cu aportul contelui M. Voronțov, în baza Grădinii botanice „Nikitsk” a fost deschisă Școala de la Stăuceni - prima instituție de învățământ în domeniul vinificației din Moldova.

Vița de vie moldovenească a salvat viile franceze. În anii 1864-1875, când filoxera a distrus viile în Franța și vinificația se afla în prag de dispariție, vița de vie din Basarabie a salvat vinificația franceză. Viile din această țară au fost restabilite datorită viței moldovenești, care a fost afectată de filoxera 10 ani mai târziu.

Vinurile basarabene au devenit cunoscute în Europa. În anul 1878, Vinul de Purcari a obținut medalia de aur la Expoziția Mondială de la Paris.

În anul 1910, imperatorul rus Nikolai al II-a a emis decretul cu privire la crearea în Chișinău a unei instituții științifice. Potrivit decretului, instituția urma să primească terenuri pentru cultivarea unor noi soiuri de struguri cu aplicarea metodologiilor progresiste, precum și să producă vin. Astfel a apărut Institutul de cercetări științifice în domeniul viei și vinului (denumirea a fost modificată de-a lungul anilor).

După cel de-al Doilea Război Mondial vinificația moldovenească a cunoscut o ascensiune intensă, fiind cea mai avansată în URSS. Abia spre sfîrșitul epocii sovietice ramura vinicolă moldovenească a cunoscut prima criză. În acel moment suprafața viilor constituia 250 ha.

În Republica Moldova există patru regiuni importante producătoare de vin:

-Bălți (nord) = Zonă nordică nu dispune de semnificative plantații industriale de viță-de-vie. Acolo strugurii se cultivă în perspectivă prelucrării în materiale primare pentru producerea coniacurilor, că bază a vinurilor speciale alcoolizate și, parțial, pentru consum în stare proaspătă. În nordul Republicii Moldova viile sunt plantate în special cu soiuri albe de struguri: Aligote, Pinot, Fetească, Traminer.

-Codru (centru) = Zonă centrală în Moldova este cea mai puternic dezvoltată sub aspect economic. Aici se află masivul principal al plantațiilor de viță-de-vie (circa 60%) și majoritatea întreprinderilor specializate atât în vinificația primară, cât și în producerea și îmbutelierea tuturor varietăților de vin. Diversitatea teritorială permite producerea în zonă Codrilor a unor vinuri unice, controlabile sub aspectul provenienței. Anume aici rodesc plantațiile renumitei gospodarii Românești, fostă moșie a dinastiei imperiale rusești a Romanovilor. În microzonă Hîncești de peste un secol se produc, din soiurile de struguri Cabernet-Sauvignon și Merlot, vinuri roșii, a căror varietăți de top nu cedează renumitului Château bordolez.

-Nistreană (sud-est) = include și faimoasa zonムPurcari cu condiții climaterice sunt favorabile cultivării soiurilor roșii de struguri, Merlot, Cabernet-Sauvignon și Rară neagră, în bază cărora se produc vinuri măturate cu gust armonios, complet și buchet bogat în tonalități de marochin, coacăză neagă, viorele și stejar nobil.

-Comrat (sud) = Perimetrul ei cuprinde stepa Bugeacului și extremitatea sudică propriu-zisă. Aceste două teritorii sunt la fel de aride, dar solurile și condițiile lor climaterice au diferite caracteristici. Teritoriul aflat mai spre miază-zi este favorabil producerii de vinuri roșii și varietăți de deșert. Cele mai cunoscute centre vinicole din zonă respectivă sunt Comratul, Taraclia, Ciumaiul și Trifeștii.

În Moldova se află cea mai mare colecție de vinuri din lume, care a intrat în Cartea recordurilor Guinness. Colecția numără 1,5 milioane de sticle de vin și se păstrează în beciurile ÎS „Mileștii Mici”. Galeriile subterane ale întreprinderii au o lungime de 200 km, fiind cele mai mari beciuri de vin din Europa.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea sectiei de procesare a strugurilor si obtinerea vinurilor de consum current din soiurile - Muscat Ottonel-Traminer.docx

Bibliografie

1. Antoce, A. O. Oenologie. Chimia și analiza senzorială. Craiova: Editura Universitaria, 2007. 817 p. ISBN 978-973-742-879-0.
2. Găină, B. ș.a. Biotehnologii ecologice viti-vinicole. Chișinău: Editura „Academia de Științe a Moldovei”, 2007. 264 p. ISBN 978-9975-62169-4.
3. Găină, B.ș.a. Uvologie și oenologie, Chișinău: Editura Academiei de Științe a Moldovei, 2006. 443 p. ISBN 978-9975-62-150-2.
4. Găină, B. Via, vinul și civilizația, Chișinău: Editura Litera+Poliproiect, 2000. 143 p.
5. Pomohaci, N. ș.a. Oenologie, Editura didactică și pedagogică, București, 1999. 274 p ISBN 973-30-0486-3.
6. Îndrumar metodic privind elaborarea compartimentelor tehnico-inginerești a proiectului de diplomă pentru studenții specialitații ,,Tehnologia vinului și a produselor obținute prin fermentare”. Lupașco, A.; Gorea, Gh.; Tarlev, V. Chișinău: Rotaprint U.T.M., 1999. 71 p.
7. Reguli generale privind fabricarea producției vinicole. Culegere. Uniunea Oenologilor din R.M. Chișinău: Editura SRL Print-Caro, 2010. 440 p. ISBN 978-9975-64-188-3.
8. Îndrumar metodic privind proiectarea de an și de licență pentru specialitatea ,,Tehnologia vinului și a produselor obținute prin fermentare”.Bălănuță, A.; Musteață, G.; Carpov, S. Chișinău: Rotoprint U.T.M., 2009. 20 p.
9. Legea viei și vinului. Chișinău, 1996.
10. Nudeli, L. Ș. Microbilogia și biochimia vinului, Chișinău: Universitas, 1982. 212 p.
11. Rîmbu, N., Mâtcu, M. Geografia Republicii Moldova, Chișinău: Editura Lumina,1996.189 p. ISBN 5-372-00830-X.
12. Tehnologia vinului- http://chimie-biologie.ubm.ro/Cursuri%20on-line/MODORAN%20DOREL/Tehnologia%20vinului.pdf
13. “Le Francais de la Vinification”,Editura TEHNICA-INFO Chisinau,2003,Nina Zgardan.Maria Isac,Mariana Zgardan