Proiectarea unei instalații de fabricare a alcoolului din porumb

I.PARTEA TEORETICĂ

1.MATERII PRIME ŞI AUXILIARE UTILIZATE LA FABRICAREA ALCOOLULUI

A.Materii prime

În funcţie de natura substanţelor utile pe care le conţin, materiile prime folosite la fabricarea alcoolului se pot clasifica astfel:

1. Materii prime amidonoase:

-cereale: porumb, secară, grâu, orz, ovăz, orez, sorg, etc;

-cartofi;

-rădăcini şi tuberculi de plante tropicale: rădăcini de manioc, tuberculi de batate, etc.

2. Materii prime zaharoase:

-sfecla şi trestia de zahăr;

-melasa din sfeclă şi trestie de zahăr;

-struguri, fructe, tescovine dulci, etc.

3. Materii prime celulozice:

-deşeuri din lemn de brad, molid, fag, etc.;

-leşii bisulfitice rezultate de la fabricarea celulozei.

4. Materii prime care conţin inulină şi lichenină:

-tuberculi de topinambur;

-rădăcini de cicoare;

-muşchi de Islanda.

Cele mai utilizate materii prime sunt cerealele, cartofii si melasa. În continuare este prezentată compoziţia chimică a principalelor materii prime.

Compoziţia chimică a unor cereale folosite la fabricarea alcoolului este următoarea:

Componentul Porumb Secară Grâu Orz Ovăz

Umiditate, % 13,3 13,4 13,6 13,0 13,0

Substanţe extractive neazotate, % din care amidon 67,9

59,1 68,1

58,0 67,9

60,0 65,7

55,0 58,5

40,0

Proteine 9,6 12,9 12,4 11,8 10,9

Lipide, % 5,1 2,0 1,8 2,3 4,7

Celuloză, % 2,6 1,7 2,5 4,4 9,5

Substanţe minerale, % 1,5 1,9 1,8 2,8 3,4

Tabelul 1

Compoziţia chimică a cartofilor (valori medii)

Componentul %

Umiditate, % 75,0

Substanţe extractive neazotate, %

din care amidon, % 20,85

18,0

Proteine 2,0

Lipide, % 0,15

Celuloză, % 1,0

Substanţe minerale, % 1,0

Tabelul 2

MELASA

Prin melasă se înţelege ultimul reziduu care rămâne de la fabricarea zahărului, în urma cristalizării repetate a zaharozei şi din care nu se mai poate obţine economic zahăr prin cristalizare.

În timpul primului război mondial, ca urmare a faptului că cerealele nu mai erau în cantităţi suficiente, la fabricarea drojdiei plămezile amidonoase zaharificate au fost înlocuite cu melasă, care avea un preţ mai convenabil şi era mai uşor de depozitat decât cerealele.

În prezent, în S.U.A., Europa, Australia ca şi la noi în ţară, melasa este principala materie primă folosită la fabricarea drojdiei de panificaţie şi în condiţii dirijate, 4 g melasă (aproximativ 2 g zaharoză) pot contribui la obţinerea unui gram de drojdie de panificaţie.

Caracteristici fizico-chimice. Din punct de vedere fizic, melasa se prezintă ca un lichid vâscos, având o culoare brună-neagră, cu miros plăcut de cafea proaspăt prăjită şi un gust dulce-amărui. Reacţia melasei este, de regulă, uşor alcalină.