Proiectarea unei Moare de Grau pe 6 Nivele

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Proiectarea unei Moare de Grau pe 6 Nivele.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 85 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Extras din document

TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze o moara de grîu cu capacitatea 300t / 24h care va macina simultan 3 tipuri de faina: faina alba, faina semialba si faina neagra in extractie totala de 80%.

Utilajele se vor amplasa pe 6 nivele în varianta optima.

Transportul intern al produsului pe verticala de la un nivel inferior la un nivel superior se va realiza pneumatic.

MEMORIU TEHNIC

Industria moraritului este o industrie evergreen: a existat, exista si va exista, fiind la fel de necesara ca si curentul electric într-o societate moderna.

Daca în urma cu sute de ani, pentru a pune pâine pe masa, omul depindea în totalitate de forta naturii (vânt, apa  morile fiind actionate de aceste puteri), cu timpul el a învatat sa fie autonom, creând utilaje din ce în ce mai complexe pentru a-si usura si eficientiza munca.

În zilele noastre, cel mai utilizat utilaj cu care se realizeaza maruntirea cerealelor, la nivel industrial, este valtul. Aceasta se datoreaza faptului ca valtul este un utilaj modern, complet mecanizat si automatizat cu ajutorul caruia se poate obtine o faina de calitate superioara.

Macinarea grâului cu valturi nu constituie un procedeu nou, ci dupa unele date din literatura el este mentionat înca din 1588. Forma constructiva a valturilor, însa a evoluat în raport cu tehnica. Astazi, valtul de macinat cereale se prezinta ca un utilaj foarte modern, complet mecanizat si automatizat.

Proiectul de fata îsi propune sa conceapa o unitate pentru macinisul cerealelor cu o capacitate de 3000 t/24h, cu amplasarea utilajelor pe sase nivele în varianta optima, pentru producerea simultana de faina alba, faina semialba si faina neagra.

Din punct de vedere structural, lucrarea este împartita în capitole si se încheie cu o sectiune destinata planselor desenate.

CAPITOLUL I

1. Caracteristicile materiei prime  grâul, materie prima în industria moraritului

1.1 . Descrierea boabelor de grâu

Grâul face parte din familia Gramineae si Polygonaceae alaturi de alte plante precum: porumbul, secara, orzul, orezul, ovazul, meiul, sorgul.

Grâul este o planta care se cultiva de cel putin trei mii de ani înaintea erei noastre. În prezent ocupa peste 33% din suprafata totala cultivata. Boabele de grâu se folosesc la obtinerea diferitelor tipuri de faina, a grisului, arpacasului, a germenilor, a expandatelor si aplatizatelor de tipul pufarinului si a fulgilor.

Grâul se cultiva într-o gama larga de specii, varietati dintre care cele mai importante soiuri sunt:

v grâul comun-Triticum vulgare, cu bobul de culoare rosiatica sau galbuie, de forma ovala, barbita lunga si vizibila. Bobul are lungimea de 5-8 mm si grosimea 2,8-3,3 mm. În prezent aceasta specie cuprinde mai multe varietati si peste 4000 soiuri adaptate din ce în ce mai bine la conditiile de clima si sol.

v grâul tare-Triticum durum, cuprinde o mare diversitate de varietati, soiuri, tipuri. Grâul tare se cultiva numai în anumite regiuni si pe suprafete restrânse datorita productiilor mici la hectar si destinatiei restrânse pe care o are faina obtinuta din grâu dur. Bobul de grâu dur are culoare rosiatica sau alb-galbuie, de forma alungita, cu barbita slab vizibila. Bobul are o lungime cuprinsa între 5-10 mm, o grosime de 3-3,3 mm. Soiurile de grâu dur sunt mai rezistente la boli decât grâul comun. Bobul de grâu dur este sticlos pâna la 100% si cu un continut de gluten umed de 27%. Faina obtinuta din grâu dur nu se recomanda la fabricarea pâinii deoarece glutenul este mai putin plastic decât elastico-vâscos.

1.1.1. Structura anatomica a bobului de grâu

Bobul de grâu are în general o forma ovala, cu o parte concava ce are o adâncitura sub forma de sant, cealalta fiind convexa.

Capatul ascutit al bobului contine în interior embrionul, capatul opus având barbita sub forma unui smoc de peri curbati, cu pereti foarte grosi si lumen redus care în fazele anterioare coacerii depline asigura accelerarea respiratiei si protectia bobului. Marimea si forma perisorilor este caracteristica fiecarei varietati.

O sectiune longitudinala si transversala prin bobul de grâu pune în evidenta urmatoarele parti: învelisul floral, învelisul fructului sau pericarpul, învelisul semintei sau spermoderma, stratul aleuronic, endospermul sau corpul fainos, embrionul, barbita.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea unei Moare de Grau pe 6 Nivele.doc