Proiectarea unei Pensiuni Agroturistice

1.Descrierea unității agroturistice

Pensiunea,,Adrian’’ este o unitate de primire turistică,cotată după criteriile de performanță la 3Margarete,îndeplinind și rolul de unitate de alimentație publică.

Pensiunea turistică,,Adrian’’ este amplasată pe coama dealurilor de la Poalele Podișului Mehedinți,fiind străjuită spre apus de Vârful Matoraț de 538m altitudine.

Localitatea este străbătută de pârâul Jidoștița si afluenții Luchița Mare si Cărăbășița.

Monografia Satului Jidoștița

Așezare geografică

Din cauza masivelor stâncoase existente,legătura dintre cele două cetăți Drobeta si Dierna de pe vremea dacilor si a romanilor si implicit dintre Orient si Occident se făcea mai la nord pe ,,Drumul Mare’’cunoscut si astăzi sub denumirea,cu toate că din el a mai rămas o ulița mică la marginea sudică a Jidoștiței căreia i se mai spunea ,,Sulmea’’.Drumul respectiv a fost folosit pana in secolul al XVIII-lea,făcând legătura intre Cerneți-principalul centru administrativ si comercial al acestei regiuni de frontieră-Vârciorova-Orșova pe traseul de astăzi Criala- Magheru-Dimieștii-Brezniței-Glojuri-Fundul Luncii-Campul Mare,extremitatea sudică a Jidoștiței:Fântâna lui Fum-Pietrele Albe-Fântâna cu Ceru-Prisaca Mică-Peri-Fântâna lui Costangioara,coborând pe Marcoprici spre Vodița-Vârciorova.Pe la mijlocul acestui traseu,la locul ce se cheamă Săliște,exista o așezare umană bine organizată.

Este vorba de vechea vatră a Jidoștiței care cu timpul s-a mutat mai la vale,pe lângă Pârâul cu același nume formând localitatea de astazi.

Tot din acele vremuri îndepărtate s-a organizat cu timpul si s-a dezvoltat mai la nord de Jidoștița o altă așezare sateliți denumită Șușita.Creșterea sistematică a numărului de locuitori în cele doua localitați de-a lungul secolelor a impus construirea de locuințe și popularea platoului dintre ele adica Dumbrava,formându-se astfel o unitate social-administrativă desparțita doar de pârâul Șușita.

Suprafața agricolă a terenurilor deținute de locuitorii Jidoștiței în anul 1995 a fost de 866 ha,din care în vatra statului 169 ha,iar de cei din Șusita de 361 ha,din care 70 ha sunt in vatra statului.

În total cele 2 localități dețin 1227 ha de teren agricol,din care 239 ha sunt în vatra statului.

Solul perimetrului Jidoștița este diferențiat după forma de relief si altitudine.Astfel în partea sud-vestică,vestică și nord-vestică,există solul brun de pădure,propice dezvoltări arboretului si vegetației specifice a silviculturii.

În partea centrală si estică avem solul brun podzolic,indicat cu prioritate pentru cultura pomilor fructiferi si a viței de vie și în măsură mai redusă,pentru cultura cerealelor.

Fiind la o latitudine nordică de 44º45' deci foarte aproape de paralela 45º (la jumătatea distanței dintre Ecuator si Polul Nord) precum și la o longitudine estică de 22º35' in centrul Europei,Jidoștița beneficiază de o climă temperat-continentală.

Temperatura medie anuală este de +10ºC oscilând intre+8ºC in zonele înalte din nord-vest si +11ºC in cele joase din sud-est,față de temperatura medie multianuală cuprinsă între 5ºC și 11ºC în cele joase din sud-est,față de temperatura medie multianuală cuprinsă între 5ºC și 11ºC înregistrată în celelalte localități din țară(la Vârful Omu este de -2,6ºC).Volumul precipitațiilor este de regulă deficitar față de restul țării.

Curenții răsăriteni bat cu deosebire în timpul iernii,cel mai tăios fiind Crivățul care este rareori provoacă viscole puternice,ca acela din 27 Ianuarie 1942 care a rămas în memoria localnicilor pentru tăria lui,dar și pentru că a înghițit un băiat de 29 de ani.

Vegetația acestor locuri este caracteristică dealurilor si podișurilor,aparținând subetajelor gorunului,goruntelor și ceretelor,în care ponderea o deținea gorunul cu 40%,urmat de fag 12%,garnița 10%,tei 9%,cer4% și în proporție mai mică si alte specii cum ar fii:stejar pufos,carpen,frasin,ulm precum și de arbuști:alun,corn,păducel,măceș.

Scurt Istoric

În articolul ,,Cel mai vechi sat atestat’’ publicat în revista,,Danubius’’ editată de Gazeta Viitorului din Drobeta Turnu-Severin pe 3 Decembrie 1975 Mite Mănescu scrie că’’cel mai vechi sat atestat este,satul Jidoștița,pare a avea cea mai veche atestare documentară din Mehedinți și printre primele din Țara Românească’’.

Atestarea documentară a Jidoștiței este indisolubil legată de existența Mănăstirilor Vodița și apoi Tismana.Cele dintâi mărturii scrise despre așezările mehedințene datează din a doua jumătate a sec.al XIV-lea începutul îl face hrisovul de danie din anul 1374 a lui Vladislav Voievod(Vlaicu),menționat ca ban de Severin,prin care dăruiește Mănăstirea Vodița și satul Jidoștița,slobod de toate dările si slujbele domnești.

Ocupația locuitorilor a fost strâns legată de resursele naturale existente si de nevoile acestora.

Cultura plantelor este diversificată nu atât din cauza fertilității solului(care este relativ scăzut),cât mai ales din nevoia țăranului de a-și procura cât mai multe bunuri necesare traiului din propria gospodărie.

Legumele si zarzavaturile se cultivă,cu deosebire pe lunciile apelor,însă fiecare gospodar cultivă în grădina casei fasole pe arac,roșii(cărora pe aici li-se mai spun ,,paradaise’’ –cuvânt de origine germană,ceapă usturoi, cartofi(se cultivă și la câmp).

Locuitorii Jidoștiței numără în prezent 1043 persoane cu domiciliul stabil,existând 450 de locuințe si 402 proprietari de teren agricol care dețin o suprafață de 866,43 ha,revenind 2,16 ha în medie pentru fiecare.

La acestea se adaugă 58 ha pădure redată de stat dupa anul 1990 celor 29 de cetățeni care le dețineau înainte de cooperativizare.

Căi de acces

Pentru a sosi in Jidoștița,din orice colț al țării,există posibilități de acces pe calea rutieră astfel: Chrihala-Magheru-Dimineștii Brezniței-Glojuri-Fundul Luncii-Câmpul Mare-extremitatea sudică a Jidoștiței.