Proiectarea unei secții de obținerii a berii caramel cu o capacitate de producție de 50 hl pe zi

Memoriu justificativ

Berea este printre cele mai vechi băuturi alcoolice, primele dovezi datează de aproximativ 4000 de ani (în vechea Mesopotamie). În Egiptul vechi, berea a fost considerată o băutură divină, iar legendă spune că "vinul de orz" a fost creat de zeul Osiris care a uitat la soare orz amestecat cu apă sacră din Nil. Ulterior, berea se afirmă că băutura de protocol, aliment şi, foarte important, ca monedă de schimb.

Berea în antichitate

În Grecia antică, berea este apreciată ca băutura şi recunoscută pentru proprietăţile medicinale, însă grecii şi, ulterior, românii nu sunt foarte interesaţi; aşa cum se ştie, ei sunt mari consumatori de vin. Pentru Gali însă, berea sau Cervsia este o adevărată băutură magică.

Reţetă de bere cunoscută şi folosită în vremurile de demult este foarte apropiată de cea utilizată în prezent, diferenţa constând în folosirea ingredientelor (producţia acestora devine încet-încet o adevărată artă, ulterior o industrie uriaşă) prin care se va obţine berea aromatizată, precum şi îmbunătăţirea şi diversificarea procedeelor de obţinere a berii.

În prezent

Dintotdeauna berea a fost un produs instabil şi fragil, fermentaţia rămânând până astăzi un fenomen misterios, greu de controlat. În 1857 Louis Pasteur interesat de chimia fermentării descoperă existenţa micro-organismelor în drojdie; în urma cercetărilor ce au urmat s-au creat metode şi practici prin care procesul de fermentare alcoolică a fost mai bine gestionat, iar din procesul producţie a rezultat o bere mai sănătoasă şi mai limpede, o bere de calitate superioară.

Pe plan mondial, se produc în prezent peste 3000 de tipuri de bere, numai în Germania şi Belgia producându-se în jur de 1000 de tipuri.

În prezent, în Europa cel mai mare producător de bere rămâne Germania, urmată de Anglia. În America, S.U.A. produc aproximativ jumătate din producția de bere a acestui continent, urmate de Brazilia şi Mexic. În Africa, pe primul loc în producția de bere se situează detașat Republica Sud-Africană, urmată de Nigeria.

Berea în România

Producția de masă a berii pe teritoriul Țărilor Române datează de la începutul secolului 19 când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureștilor o fabrică de bere. Începând cu a doua jumătate a secolului 19, apariția câtorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berării, dintre care unele au avut numai o viață efemeră.

Foarte repede berăria devine o “instituție” și mai ales un punct de întâlnire important al ziariștilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Așa s-a creat și un limbaj specific, cum era de exemplu denumirea măsurilor de vânzare a berii.

CAPITOLUL 1. TEHNOLOGIA FABRICAȚIEI

1.1. Produsul finit

1.1.1. Importanță și domenii de utilizare

Berea este o băutură slab alcoolică, nedistilată, obținută prin fermentare, cu ajutorul drojdiei, a unui must fabricat din malț, apă şi hamei, malțul putând fi înlocuit parțial cu cereale nemalțificate şi, eventual, enzime.

Datorită conținutului său în glucide și în substanţe proteice berea este un aliment. Cantitativ principalele componente ale berii sunt apa, extractul şi alcoolul etilic, alături de care, o mare varietate de compuși chimici contribuie la însușirile senzoriale şi la valoarea nutritivă a berii.

Tot mai multe studii medicale relevă însă faptul că un consum moderat aduce un beneficiu concret pentru menţinerea stării de sănătate a fiecăruia dintre noi. Conţinutul de alcool variază de la 0% la 11 %, cel de carbohidraţi de la 0% la 6-7 %, iar numărul de calorii de la aproximativ 13 la 85 la 100 ml. De exemplu, o bere blondă obişnuită, cu 4.5-5% alcool, are aproximativ 40 de calorii la 100 ml.

Principalele proprietăţi nutritive ale berii sunt conturate prin conţinutul sau bogat în vitamine, minerale şi antioxidanţi care provin din materiile prime şi care împreună contribuie la o dietă sănătoasă. Se poate afirma că datorită compoziției sale chimice, berea constituie un supliment prețios în alimentația umană. Astfel, un litru de bere oferă 27% din dietă necesară zilnică de aminoacizi, ca metionina şi lizina, 29% din aminoacidul valină şi 46% din fenilalanină.

De asemenea, berea consumată cu moderaţie are efecte benefice asupra reducerii riscului de diabet, osteoporoză şi boli cardiovasculare.

Datorită pH-ului scăzut, conţinutului în alcool şi substanțelor amare din hamei, berea este și o băutură igienică, nu se pot dezvolta şi nu se pot transmite microbi patogeni prin ea.

Calitățile organoleptice şi gustative ale berii conferă acestui produs o largă adresabilitate la mai multe categorii de consumatori. Este un produs de masă, se consumă indiferent de momentul zilei, indiferent de starea sufletească [1].

După însușirile senzoriale şi fizico-chimice, berea se clasifică în următoarele categorii:

- bere blondă

- bere brună

Fiecare categorie de bere se clasifică, la rândul ei, în tipurile prezentate în tabelul 1.