Proiectarea unei Secții pentru Obținerea Vinurilor Spumoase

MEMORIU TEHNIC

Calitatea vieţii , una din condiţiiile existenţei umane , este determinată in mare măsură de calitatea bunurilor materiale în general şi a celor alimentare îi special.

Oamenii de ştiinţa sunt chemaţi să răspundă cerinţelor de îmbunataţire continua a standardului produselor alimentare prin sporirea conţinutului şi valorii substanţelor utile , a însuşirilor tehnologice, a aspectului comercial , fiind atenţi şi receptivi la “ barometrul” cerinţelor şi preferiţelor consumatorului.

Aceste considerente , la care se adaugă şi pasiunea specialiştilor , au influenţat şi dinamica ştiinţei viei şi vinului ţi evoluţia sa istorică pâna în zilele noastre

Viticultura, şi îi special vinul, acest ”copil teribil ” al naturii , s-au bucurat de aprecierea , de multe ori de mari inspiraţii, care au ramas în istorie , unele creeaţii intrând şi în istoria literaturii ca determinante ale stării de efervescenţa continuă a activităţii umane.

Începând cu Hipocrate, Plinius şi Horaţiu, până în zilele noastre, specialişti şi scriitori, oameni de ştiinţă şi gânditori ai tuturor timpurilor, relevând însuşirile strugurilor şi vinului, le-au adus elogiul bine meritat (Teodorescu, I.C., 1997). „Nici un leac nu poate tămădui ca vinul. El îndepărtează durerile, redă uitarea şi alină gândurile întunecate care ne chinuiesc în fiecare zi” a spus Homer. „Vinul este viaţa”, a afirmat Petroniu; „Vinul dă putere”, a mărturisit Pliniu; „Nu pot scrie versuri durabile băutorii de apă”, a susţinut Horaţiu; „Cine bea vin, bea geniu”, a scris mai târziu Baudelaire, şi tot el a adăugat: „Dacă vinul ar dispărea din producţia omenirii, cred că s-ar produce în sănătatea şi inteligenţa locuitorilor planetei noastre un gol, o absenţă mult mai înspăimântătoare decât toate excesele de care e făcut răspunzător”. „Vinul exprimă o necesitate absolută pentru viaţa oamenilor din cele mai îndepărtate timpuri” (Herodot). „Pâinea şi vinul sunt cele mai preţioase produse pentru omenire” (Euripide). „Vinul este desăvârşirea şi frumuseţea ordinii naturii şlefuită cu calm, pricepere şi voluptate de om” (Voltaire).

Vinul trebuie preţuit în starea sa naturală , cu conţinutul de substanţe armonios echilibrate, cu parfumul care păstrează armonia locului şi timpului îi care a fost realizat.

Din punct de vedere energetic un litru de vin cu tăria alcoolică de 10% vol. alcool aduce în bilanţul energetic circa 600÷700 calorii, ceea ce reprezintă 25% din necesarul zilnic al organismului uman. Astfel, un litru de vin echivalează din punct de vedere energetic cu 0,9 l lapte, 300 g pâine, 580 g carne, 5 ouă sau 1 kg cartofi.

Vinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentatia alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului de struguri proaspeţi.

Prepararea vinului, alături de cultivarea viţei de vie, este cunoscută din cele mai vechi timpuri şi reprezenta o meserie, o artă, care era practicată de o anumită categorie de oameni şi se transmitea de la o generaţie la alta, ca orice altă meserie, cu toate secretele ei.

Vinul de calitate superioara se bucură de o preţuire aparte, iar pentru realizarea lui se fac eforturi mari.

Industria de obţinere a vinurilor a cunoscut în decursul timpului o mare dezvoltare , caracterizată prin aplicarea unor proceduri noi de fabricaţie , extinderea gradului de mecanizare şi automatizare a proceselor tehnologice, lărgirea gamelor de sortimente prin realizarea de noi produse.

Diversitatea sortimentelor de vinuri este dependentă de compoziţia şi caracteristica soiurilor de struguri, de calitatea şi cantitatea de microorganisme care acţionează în must şi de factori tehnologici de a activităţii microorganismelor de interes.

Lucrarea de faţă , structurată pe mai multe capitole , are ca obiectiv prezentarea etapelor de preparare a vinului spumos , începând cu vinul de bază brut , ca o materie prima şi terminând cu livrarea produsului finit, prezentarea utilajelor necesare obţinerii vinului spumos precum şi amplasamentul şi planul general al secţiei proiectate.