Proiectarea unui sistem de păstrare pentru 15t spanac

1.Studiu bibliografic

1.1. Generalităţi

Spanacul (Spinacia oleracea) este o plantă perenă comestibilă (legumă), prezentă mai ales în grădini, uneori şi pe terenuri necultivate.A fost cultivata pentru prima oara in Asia de sud-vest. Inca din copilarie, am fost probabil cu totii admiratori ai lui Popeye marinarul si ne-am straduit sa mancam spanac doar ca sa fim la fel de puternici ca el. Puterea acestui personaj venea din cantitatea mare de fier pe care o contine spanacul.

El contine fier, calciu, clorofila, beta-caroten (necesar pentru formarea vitaminei A), vitamina B6, vitamina C, sodiu si potasiu.

Are o valoare alimentara si terapeutica ridicata prin continutul in proteine(3,2%) , zaharuri(4,3%) , lipide(0,3%) .Contine insa si o cantitate mare de acid oxalic(peste 400mg/ 100 g s.p.) care impiedica absorbtia calciului in organism.

Sulful pe care-l contine spanacul ajuta la detoxifierea ficatului, iar vitamina A ajuta la imbunatatirea vederii pe timp de noapte. Datorita continutului mare de compusi flavonoizi(13), spanacul este un aliment anti-cancerigen. S-au produs anumite extracte din spanac si, in urma studiilor clinice asupra acestora, s-a constatat ca ele ajuta la inhibarea dezvoltarii celulelor canceroase de la nivelul stomacului si al pielii.

Spanacul se poate consuma proaspat, sub forma de salata si sub forma de diferite preparate culinare, sau industria conservelor de legume. Frunzele proaspete de spanac se pot mentine in frigider 7-8 zile, iar in congelator, pana la 6 luni.

1.1.1.Factorii de mediu

o Temperatura

Spanacul are pretenţii moderate faţă de căldură. În condiţiile ţării noastre poate suporta temperaturi mai joase, timp de cânteva zile,dar nu mai scauzte de -0,5ºC,acesta fiind punctul de inceput de congelare. Brumele şi ingheţurile de primăvară pot produce uneori pagube în plantaţiile de spanac.

o Apa

Fiind format în regiuni umede şi răcoroase, spanacul are cerinţe mari faţă de umiditatea solului, care trebuie menţinută la 65 – 75% din capacitatea de câmp. De aceea, în regiunile secetoase, irigarea este indispensabilă. Însă şi excesul din sol dăunează plantelor, de aceea terenul cultivat cu spanac trebuie să aibă un drenaj bun.

o Solul

Aluviunile şi cernoziunile fiind permeabile, fertile şi formând mai greu crusta, oferă condiţiile cele mai favorabile pentru spanac. Reacţia solului trebuie să fie uşor acidă, neutră sau slab alcalină, iar apa freatică să se găsească sub 0,8 – 1m de la suprafaţă.

1.1.2.Soiuri de spanac

Matador, Matarer, Smarald. Epoca optima de infiintare a culturilor de spanac este luna septembrie. In zonele mai calde, semanatul acestor culturi poate fi amanat pana in prima decada a lunii octombrie.

Spanac tamaios.Chenopodium ambrosioides, sau spanacul tamaios ajunge pana la 40 de cm inaltime. Frunzele sunt ovale (cca. 4 cm lungime si 1 latime) si zimtate. Florile sunt mici si verzi iar semintele sunt foarte mici, verzi cand sunt proaspete si negre cand sunt uscate. Planta are un miros foarte puternic. Romanesc.Soi de spanac semitimpuriu, apreciat de consumatori pentru gustul plăcut al rozetei sale bogate de frunze triunghiulare, uşor rotunjite la vârf, de culoare verde intens. Apreciat pentru pretabilitatea la recoltare mecanizată şi producţiile crescute realizate.

1.2.3.Recoltarea

Recoltarea trebuie să înceapă dimineaţa devreme după ce roua de pe suprafaţa spanacului s-a uscat. A se evita recoltarea după amiază. Spanacul cu temperatura înaltă va necesita mai multă energie si capacitate de răcire pentru a îndepărta căldura câmpului în timpul procesului post - recoltare.Nu trebuie să fie recoltate atunci când frunzele sunt umede sau pe timp de ploaie.

Capatanile sunt recoltate la etape diferite de maturitate, în dependenţă de soi şi preferinţele de piaţă.

Recoltarea se face mecanizat, prin cosire, atunci când rozeta are 5-6 frunze de cel puţin 10 cm lungime. Condiţionarea se execută concomitent cu recoltarea.

Pe căruciorul de recoltare trebuie să fie ambalaje separate pentru sortarea în câmp conform categoriei adecvate: calitate pentru export, calitate pentru piaţa locală, calitate pentru prelucrare, sau deşeuri.

1.3.Ambalarea spanacului

Ambalajul trebuie să menţină calitatea produselor pe parcursul procesului de transportare şi comercializare,şi trebuie să influenţeze pozitiv păstrarea spanacului.

Ambalajul trebuie să fie produs conform bunelor practici de fabricaţie.

În condiţiile normale şi prevăzute de utilizare, ambalajul nu trebuie să transfere plantei constituenţi în cantităţi care ar putea aduce o schimbare inacceptabilă, potrivit legislaţiei privind calitatea minimă a fructelor şi legumelor, în compoziţia produselor sau o deteriorare a caracteristicilor organoleptice ale acestora.Materialele de ambalaj trebuie să fie noi şi curăţate; paletele din lemn trebuie să corespundă normelor legislaţiei fitosanitare.

Materialele de ambalaj stocate trebuie depozitate în zone curate, închise şi protejate adecvat de pătrunderea insectelor, rozătoarelor şi contaminanţilor.

Ambalajul trebuie să reziste la:

1) manipulare grosieră la încărcare şi descărcare;

2) compresia produsă de greutatea altor containere superioare;

3) impact şi vibraţie în timpul transportării;

4) umiditate înaltă în timpul răcirii preliminare, tranzitului şi depozitării;

5) praf, lumină şi alte radiaţii, temperatură, presiune;

6) acţiunea factorilor de natură biologică (microorganisme, insecte, rozătoare etc).

Paletele din lemn trebuie să fie suficient de rezistente de a nu-şi modifica forma în timpul depozitării. Sînt necesare condiţii pentru manipulare cu încărcătoare cu furcă şi platforme-ascensor. Baza paletei nu trebuie să împiedice circulaţia aerului.

1.3.1.Alegerea tipului de ambalaj

Ambalajul detine un rol important in pastrarea integritatii cantitative si calitative, el fiind considerat element component al sistemului produs-ambalaj , iar ambalarea o faza tehnologica importanta in procesul de valorificare a produselor horticole.

Ambalajele din lemn sunt utilizate pentru transport si depozitare, asigura o rezistenta sporita si o durata de folosire de pana la 2 ani. Pentru confectionarea ambalajelor se folosesc lemn de fag,plop,tei si rasinoase.

Lada tip D are dimensiuni de 600 / 400 / 262 mm si o capacitate de 12 kg. E prevazuta cu niste degajari la partea superioara ce permit manipularea mai usoara.