Regimul Alimentar al unei Femei Insarcinate in Luna a Cincea

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Regimul Alimentar al unei Femei Insarcinate in Luna a Cincea.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 22 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prep. did. ing. Muntianu Gabriela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

1. Luna a cincea de sarcină
2. Calitatea şi cantitatea alimentaţiei
3. Noile necesităţi nutritionale ale femeii însărcinate
3.1. Proteinele
3.2. Lipidele
3.3. Carbohidraţii (glucide sau zaharuri)
3.4. Substanţele minerale
3.4.1. Fierul
3.4.2. Calciul
3.4.3. Sarea
3.5. Vitaminele
3.5.1. Vitamina A
3.5.2. Vitaminele din complexul B
3.5.3. Vitamina C
3.5.4. Vitamina D
3.5.5. Vitamina E
3.5.6. Vitamina K
3.6. Băuturile
3.6.1. Apa
3.6.2. Laptele
3.6.3. Băuturile stimulante
4. Alimentele care trebuiesc evitate
4.1. Cafea şi cofeină
4.2. Conserve, alimente preambalate
4.3. Sarea
5. Principii generale despre alimentaţia din timpul sarcinii
6. Regimul alimentar al unei femei însărcinate în luna a cincea pe o perioadă de o saptamână
7. Concluzii
8. Bibliografie

Extras din document

1. LUNA A CINCEA DE SARCINĂ

În luna a cincea veţi trece de jumătatea sarcinii şi veţi începe în sfârşit să simţiţi mişcările bebeluşului, o bucurie foarte mare pentru oricare dintre viitoarele mămici. O altă veste bună este că acum poţi afla sexul copilului cu ajutorul unei ecografii. În acestă lună dispar greţurile, dar locul lor este luat de arsurile la stomac şi de indigestii. Arsurile gastro-esofagiene afectează multe femei gravide. Cele mai multe femei însărcinate resimt o senzaţie de arsură în piept, dureri de stomac. Arsurile gastrice şi indigestia fac parte până la un punct din evoluţia normală a sarcinii. Arsurile se datorează acidităţii stomacului, care ajunge la nivelul esofagului, un proces numit reflux gastro-esofagian.

Simţurile bebeluşului vor începe să se dezvolte în această lună de sarcină. Pielea devine sensibilă la atingere, bebeluşul reacţionează la unele sunete, iar vederea sa continuă să se dezvolte. Odată cu dezvoltarea organelor interne, bebeluşul îşi creează un fel de protecţie împotriva mediului uterin. Glandele sebacee încep să secrete o substanţă gălbuie numită vernix caseosa. Această substanţă are rolul de a proteja pielea bebeluşului împotriva lichidului amniotic. Corpul se acoperă de păr fin numit lanugo, al cărui rol este de a menţine vernixul pe pielea fetusului şi de a-i regla temperatura. Fătul beneficiază şi de un sistem imunitar destul de primitiv, care îi oferă protecţie limitată împotriva infecţiilor şi bolilor. Pentru reglarea temperaturii se formează şi un tip special de grăsime. Aceste mici depozite de grăsime vor continua să se formeze până la naştere, dupa care încep să se dizolve. La sfârşitul celei de a cincea luni de sarcină, fătul a atins jumătatea dimensiunii funale : masoară deja în jur de 25 de centimetri, dar nu are decât aproximativ 450 de grame.

2. CALITATEA ŞI CANTITATEA ALIMENTAŢIEI

În graviditate, cel mai important lucru este calitate alimentelor. Când vorbim despre calitate, ar trebui să înţelegem calitatea biologică a mâncărurilor, evaluate nu numai pe baza compoziţiei lor de protide, lipide, glucide şi săruri minerale care asigură un aport energic mamei şi copilului său, ci, mai ales, pe baza aportului de factori vitali.

Fătul nu este un “parazit” capabil să-şi procure tot ceea ce-i trebuie pe seama mamei, dar poate avea de suferit dacă mama este malnutrită: sănătatea mamei şi cea a copilului sunt inseparabile. Oamenii de stiinţă disting mai multe tipuri de malnutriţie. Cel mai răspândit tip, de care suferă o mare parte de persoane, este datorat unei disponibilităţi reduse a hranei: este vorba, deci, despre o problemă socială, nu numai medicală. O alimentaţie deficitară a mamei (datorată, de obicei, unei grave insuficienţe a proteinelor) îi provoacă fătului o dezvoltare redusă a celulelor nervoase.

Pe lângă instrucţie şi educaţie, coeficientul nostru de inteligenţă este condiţionat de numărul neuronilor de care dispunem şi, mai ales, de conexiunile dintre ei. Neuronii, celule ale creierului, sunt produşi între a cincea lună de gestaţie şi primele zece luni de viaţă.

Nici măcar o alimentaţie perfect echilibrată nu-i va permite copilului a cărui mamă a avut în timpul sarcinii o dietă insuficientă să recupereze ceea ce a pierdut anterior din dezvoltarea sistemului nervos.

Aceasta este una dintre dramele care lovesc populaţiile lumii a treia: tocmai în rândul copiilor subnutriţi se înregistrează un procentaj înalt de întârziere mintală. În afară de faptul că influenţează negativ coeficientul de inteligenţă, una dintre consecinţele cele mai directe ale unei alimentaţii inadecvate este greutatea scazută la nastere.

3. NOILE NECESITĂŢI NUTRIŢONALE

ALE FEMEII ÎNSĂRCINATE

În ultimii ani, stiinţa a definit clar necesităţile nutritionale ale femeii însărcinate, aşa-numitul “cost caloric al sarcinii”, surplusul de proteine, de săruri minerale şi de vitamine.

Cu toate acestea, chiar şi printre medicii care recunosc împortanţa nutriţiei în perioada de graviditate există tendinţa de a le considera bine hrănite pe toate femeile, cu condiţia să nu prezinte semne evidente de carenţe nutriţionale, cum ar fi anemia. Pe de altă parte, acest aspect nu ar trebui să fie considerat ca fiind neapărat real, ci urmează să fie verificat periodic.

Nevoile calorice sunt în prima jumătate a sarcinii cu 5 - 10% mai mari faţă de cele ale unei femei care nu este însărcinată, pentru că în a doua jumătate procentul să ajungă la 15 - 20%. Ţinând cont de asta, pentru prima jumătate a sarcinii se acordă un plus de 400 calorii. Nevoia de proteine este de asemenea crescută în această perioadă; astfel pentru femeia gravidă necesarul este de 20 g proteine peste raţia femeii negravide. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, există riscul să apară anemia, eclampsia, edeme, iar la făt : prematuritate, malformaţii diverse, stări carenţiale, rezistenţă mai mică la îmbolnăviri după naştere.

Se vor evita din alimentaţie leguminoasele uscate ( fasole, mazăre, linte, bob ); fiind greu digerabile datorită numărului mare de celuloză, ele provoacă balonări postprandiale dificil de suportat de gravidă; nu se vor da asemenea cantităţi mari de lipide deoarece suprasolicită funcţiile ficatului şi predispun la acidoză. Nici consumul exagerat de glucide nu este indicat deoarece poate duce la obezitate şi diabet. Sunt indicate mai ales glucidele din legume, fructe, cereale, fără a face însă abuz de făinoase. Consumul de carne este recomandat a fi redus şi dacă este posibil să se reducă complet.

În ceea ce privesţe calitatea alimentaţiei, aceasta trebuie îmbunătăţită în aşa fel ca să încorporeze în regim alimentele, mineralele şi băuturile necesare şi anume:

3.1.PROTEINELE

Reprezintă caramida din care se constituie toate ţesuturile corpului şi au o mare importanţă, am văzut deja aceasta, pentru producerea celulelor creierului. În ceea ce privesţe aportul caloric, un gram furnizează 4 calorii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Regimul Alimentar al unei Femei Insarcinate in Luna a Cincea.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FACULATEA DE INGINERIE SPECIALIZAREA: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE