Regimul Alimentar al Unei Sportive

1.Introducere

Toţi atleţii pot beneficia de o bună alegere a alimentelor care sprijină

un antrenament consistent şi care măresc la maximum performanţa în competiţii şi care ajută la păstrarea unei bune sănătăţi. Alegerea alimentelor va fi foarte diferită, în funcţe de ţări şi de culturi, dar elementele de bază ale unei bune nutriţii rămân aceleaşi: o largă varietate de alimente sănătoase şi curate mâncate în cantităţi potrivite vor fi elementele primare ale hranei fiecărui sportiv. Federaţia Internaţională de Atletism este angajată să-i ajute pe atleţii din toate ţările în atingerea performanţei şi a obiectivelor personale şi de sănătate.

Alimentaţia poate avea cel mai mare impact asupra antrenamentului şi o bună alimentaţie va sprijini un antrenament intensiv, limitând riscurile de îmbolnăvire sau accidentare. Alegerea unor alimente bune poate de asemenea stimula adaptările la cerinţele antrenamentului.

Are un rol esenţial să obţii cantitatea potrivită de energie pentru a fi sănătos şi a avea o bună performanţă. Consumarea unei energii prea mari duce la îngrăşarea organismului. Dacă atleţii nu mănâncă suficient, performanţele lor vor scădea, mai mult ca sigur că se vor produce accidentări şi îmbolnăviri.

O alimentaţie variată asigură necesarul energetic şi ea se bazează în principal pe produse hrănitoare cum sunt vegetalele, fructele, fasolea, cerealele, legumele, carnea macră, peştele şi lactatele care asigură întreg necesarul de vitamine şi minerale. Excluderea oricărui grup din aceste alimente măreşte riscul de a neglija importante nevoie de nutriţie, iar în acest caz devine necesară o mai mare atenţie în alegerea alimentelor.

Menţinerea hidratării este importanţă pentru performanţă. Este importantă ingestia de lichide înainte, pe timpul (dacă este posibil) şi după antrenament şi concurs, mai ales în cazul climei calde. Când transpiraţia este ridicată, alimentele şi băuturile trebuie de folosirii acestor suplimente.

2.Obiectivele nutriţtiei

Fiecare atlet este altfel. Nu numai că are alte cerinţe în privinţa energiei şi a alimentelor în funcţie de dimensiunile corporale şi de psihicul său, de competiţie şi de antrenament, dar, în plus, au caracteristici individuale fiziologice şi biochimice care influenţează nevoile lor nutritive.

De aceea, fiecare atlet trebuie să stabilească obiectivele sale de bază în materie de nutriţie, stabilind cerinţele energetice, de proteine, carbohidraţi, grăsimi şi toate vitaminele şi mineralele esenţiale pentru sănătate şi performanţă.

Atleţii au de asemenea diferite preferinţe alimentare, bazate în parte pe chestiuni de cultură şi de stil de viaţă, dar se pare mai mult pe preferinţe de gust.

Odată identificate obiectivele nutriţionale, fiecare atlet trebuie să stabilească o strategie de alimentare care să-i asigure consumarea hranei în cantităţi potrivite, la ore potrivite, în vederea atingerii acestor obiective.

În vreme ce principiile generale sunt simple, amănuntele pot fi mai complexe, iar atleţii serioşi caută sprijinul unor profesionişti pentru a se asigura că sănătatea şi performanţa nu vor fi afectate de o selecţie nepotrivită. Nutriţionişti calificaţi pentru sport pot oferi sfaturi în care atleţii pot avea încredere.

2.1. Echilibrul energetic, masa corporală şi compoziţia corporală a unei sportive

Alimentele pe care le mâncăm şi lichidele pe care le bem acoperă nevoile energetice imediate ale corpului şi influenţează rezervele energetice ale corpului.

Înmagazinările de energie joacă un rol important legat de performanţă, deoarece ele contribuie la:

- mărimea şi calităţile fizicului (de exemplu, grăsimea corporală şi masa musculară)

- funcţii (de exemplu, masa musculară)

- combustibilul pentru exerciţii (de exemplu, muşchii şi carbohidraţii ficatului).

De cât de multă hrană are nevoie atletul, aceasta va depinde în mare parte de nevoile energetice şi nu există o formulă simplă în acest sens. Nevoile energetice depind nu numai de cerinţele antrenamentului şi ale competiţiei, ci şi de consumul de energie din afara acestor activităţi. La cei care se antrenează foarte des, cu şedinţe de antrenament lungi şi intense, nevoile energetice vor fi mari. La cei care nu se antrenează des sau au şedinţe de antrenament scurte sau uşoare, nevoile energetice nu vor fi mari.