Relevarea Importantei Cunoasterii Marfurilor si a Calitatii Produselor prin Studierea Efectelor Asupra Sanatatii si a Protectiei Mediului a Diferitelor Grupe de Produse Necorespunzatoare Calitativ

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Relevarea Importantei Cunoasterii Marfurilor si a Calitatii Produselor prin Studierea Efectelor Asupra Sanatatii si a Protectiei Mediului a Diferitelor Grupe de Produse Necorespunzatoare Calitativ.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 68 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Barca Adriana

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domenii: Industria Alimentara, Merceologie

Cuprins

INTRODUCERE 3
CAP. I Alimentaţia şi nutriţia – procese fundamentale în relaţia om – aliment – mediu 5
CAP. II Implicaţii şi riscuri ale produselor alimentare necorespunzătoare calitativ asupra sănătăţii consumatorului 8
2.1. Reflectarea laturilor valorii nutritive a produselor alimentare în cerinţele privind protejarea sănătăţii consumatorului 8
2.2. Impactul produselor alimentare dezechilibrate din punct de vedere nutriţional asupra sănătăţii consumatorului 9
2.3 Dezechilibrul nutriţional – vina producătorului sau a consumatorului ? 20
2.4. Impactul produselor alimentare necorespunzătoare din punct de vedere igienic asupra sănătăţii consumatorului 24
2.5. Posibilităţi de corectare a caracterului deficitar din punct de vedere nutriţional şi igienic al produselor alimentare 36
2.5.1. Îmbogăţirea valorii nutritive a produselor alimentare 36
2.5.2. Asigurarea inocuităţii produselor alimentare 42
CAP. III Aspecte actuale ale relaţiei alimentaţie-sănătate pe plan mondial 46
CAP. IV Impactul produselor alimentare necorespunzătoare calitativ asupra mediului înconjurător 56
4.1. Integrarea factorilor de mediu în problematica alimentaţiei şi nutriţiei 56
4.2. Implicaţiile alimentelor necorespunzătoare calitativ asupra ambientului 59
Concluzii 61
Bibliografie 65

Extras din document

INTRODUCERE

Alimentaţia stă la baza vieţii, constituind un factor cu acţiune permanentă, care determină desfăşurarea proceselor metabolice, deoarece hrana reprezintă sursa şi elementul de reglare a proceselor de schimb din organismul uman.

Complexitatea relaţiei dintre om şi aliment se evidenţiază prin multiplele căi prin care nutriţia afectează fiinţa umană: metabolismul, homeostazia, echilibrul energetic şi termic, creşterea şi dezvoltarea celulară, imunocompetenţa, activitatea motorie şi comportamentul, farmacocinetica şi farmacodinamica. Mai mult, nutriţia exercită influenţă în modelarea funcţiilor psihice, a activităţilor motorii şi, în final, modifică comportamentul. Pe de altă parte, interdependenţele între hrană şi organism se completează cu factorii determinanţi furnizaţi de mediul înconjurător şi componentele sale complexe.

Având la bază date experimentale, studiile recente demonstrează relaţia strânsă ce există între alimentaţie şi starea fiziologică a fiinţei umane. Mizeria fiziologică, mai ales în primii ani de viaţă, care rezultă dintr-o alimentaţie insuficientă, este una din cauzele principale ale morbidităţii şi mortalităţii infantile şi care afectează, în ultimă analiză, speranţa de viaţă la naştere a fiinţei umane. Desigur, malnutriţia şi subalimentaţia nu sunt singurele elemente care au influenţă asupra stării sănătăţii omului, dar acestea ocupă un loc prioritar şi într-o anumită măsură le pot influenţa şi pe celelalte. Dezvoltarea fizică şi psihică a copilului şi a tânărului, capacitatea de muncă a persoanelor adulte, menţinerea stării de sănătate, ca şi prevenirea unor boli acute şi cronice depind de o alimentaţie raţională.

În prezent se consideră că nutriţia este implicată în toată patologia umană: bolile de metabolism majore şi erorile înnăscute de metabolism, denutriţia energo-proteică şi hipovitaminozele, ateroscleroza şi imunodeficienţa, alergia, etc., subliniinddu-se astfel impactul negativ al consumului unor produse alimentare necorespunzătoare din punct de vedere al calităţii nutriţionale.

În afară de potenţialele riscuri nutriţionale – constând în maladii asociate nutriţiei, alimentele pot fi purtătorii unor riscuri de ordin igienic, care pun în pericol sănătatea consumatorilor şi securitatea mediului ambiant, prin încărcătura poluantă sau contaminantă pe care o conţin.

În epoca modernă, alimentaţia umană este mai puţin dictată de instinct decât în trecut; disponibilitatea alimentelor este corespunzătoare, iar în unele ţări excesivă. Pentru om, în prezent, mai puţin din jumătate din aportul de alimente este reprezentat de produsele naturale, neprelucrate (fructe, legume, cereale, carne, lapte, ouă), iar cea mai mare parte a aportului constă din alimente “prelucrate” industrial (derivatele de lapte, derivatele de carne, derivatele rezultate din rafinarea cerealelor, din conservarea legumelor şi fructelor, zahărul şi produsele zaharoase, etc.), a căror compoziţie este uneori foarte diferită de produsul de la care s-a pornit. Alimentele disponibile în prezent au fost realizate “ştiinţific” [30], urmărindu-se anumiţi parametri nutriţionali şi organoleptici care vizează în primul rând asigurarea unor caracteristici care să atragă după sine maximizarea consumului, conform intereselor agenţilor economici ofertanţi. În aceste condiţii, atât oferta, cât şi cererea de alimente trebuie să se bazeze pe criterii “ştiinţifice” precise, întrucât nerespectarea lor conduce la apariţia unor tulburări nutriţionale datorate deficitului sau excesului.

CAPITOLUL I Alimentaţia şi nutriţia – procese fundamentale în relaţia om – aliment – mediu

Alimentaţia a fost, de asemenea, definită ca fiind actul sau procesul de a primi sau a oferi hrană, în timp ce nutriţia reprezintă un proces prin care un organism viu asimilează hrana şi o utilizează pentru creşterea şi înlocuirea ţesuturilor. Nutriţia, cu un pronunţat sens fiziologic, este considerată pe de altă parte ca fiind ştiinţa care se ocupă cu studiul hrănirii, în special în cazul oamenilor.

Există două elemente principale de caracterizare a ştiinţelor alimentaţiei şi nutriţiei:

1. Cercetarea şi aplicaţiile privind accesul la nutrienţi (şi la alte substanţe cu efecte diverse) şi energie: natura alimentelor, calitatea şi siguranţa lor, condiţiile de producţie şi utilizare;

2. Studiul necesarului şi efectelor în urma accesului la alimente, pe sistemul doză/răspuns, fie la nivel individual (celular, ţesut, organism), fie la nivelul populaţiei în ansamblu şi pe categorii sociale, în funcţie de criterii diverse (venit, mărimea familiei, mediu urban/rural, statut socio-profesional etc.).

În domeniul necesităţilor umane trebuie acordată o atenţie deosebită unor variabile precum sexul, vârsta, condiţia fiziologică, situaţia socio-economică şi geo-politică. Aportul echilibrat de nutrienţi (la nivel macro şi micro) în funcţie de varietatea elementelor disponibile constituie, alături de asigurarea caracterului igienic al hranei, o cerinţă de bază pentru menţinerea sănătăţii.

În acest punct, considerăm necesară distincţia între două sintagme apropiate din punct de vedere semantic, dar care nu au semnificaţii identice: securitatea alimentului şi securitatea alimentară.

Fisiere in arhiva (1):

  • Relevarea Importantei Cunoasterii Marfurilor si a Calitatii Produselor prin Studierea Efectelor Asupra Sanatatii si a Protectiei Mediului a Diferitelor Grupe de Produse Necorespunzatoare Calitativ.doc