Salmoneloză

Toxiinfecţiile alimentare sunt afecţiuni determinate de consumarea unor alimente contaminate cu bacterii sau toxine bacteriene, cu un tablou clinic autolimitant. Se manifestă sporadic sau epidemic, în funcţie de numărul celor care au consumat alimente contaminate. Bacteriile care produc cel mai des toxinfecţii alimentare sunt salmonelele 30-60% din cazuri, stafilococii enterotoxigeni 20-30% din cazuri şi mult mai rar clostridium perfringens, bacillus cereus, shighela. E. Coli, proteus etc. Cel mai adesea toxinfecţiile alimentare apar sub formă de izbucniri epidemice, în familie sau colectivităţi (cantine, restaurante, instituţii de copii). Pot apărea şi sporadic, atunci când doar o singură persoană a consumat din alimentul contaminat.

Sursa de infecţie : animalele şi omul. În toxinfecţiile alimentare cu salmonele, sursa de infecţie este reprezentată de animale (păsări, porci, bovine), şi mai rar de om (bolnavi şi putători de salmonele) alte surse de infecţie sunt animalele bolnave, pentru enterobacterii, sursa de infecţie o constituie omul şi rar, animalele. Bacilii telurici se găsesc obişnuit în sol şi pot contamina variate alimente (zarzavaturi, conserve).

Calea de transimtere: alimentele. Ele pot fi contaminate chiar de la origine (lapte provenit de la vaci cu mastită stafilococică, carnea animalelor cu salmoneloză), sau se contaminează ulterior (contact cu excreţii provenite de la animale, cu persoane bolnave sau putătoare de germeni şi care manipulează alimentele). Pentru ca alimentul contaminat să provoace o toxinfecţie alimentară, el trebuie să conţină un anumit număr de germeni sau o cantitate de toxină.

Alimentele care provoacă cel mai frecvent toxinfecţii alimentare sunt: carnea şi preparatele din carne, (contaminate cu salmonele, stafilococ, E. Coli), ouăle (contaminate cu salmonele), lapte şi produsele de lapte (stafilococ şi salmonele), prăjiturele cu cremă, îngheţată, frişcă, (salmonele, stafilococ), brânză sărată (stafilococ).

Cazurile de toxinfecţie alimentară sunt mai numeroase vara, căldura fiind un factor favorizant al multiplicării germenilor în aliment.

Salmonela typhi este un bacil gram-negativ, de formă ovală care provoacă boala diareică la oameni. Bacteriile sunt fiinţe vii microscopice care trec din fecalele oamenilor sau ale animalelor în organismele altor oameni sau ale altor animale. Familia bacteriei Salmonella include peste 2300 de serotipuri de bacterii unicelulare, vizibile numai la microscop.

Două dintre aceste tipuri, Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium sunt cele mai frecvente şi sunt responsabile de jumătate dintre infecţiile umane. Unele dintre ele pot să nu provoace simptome la animale, dar sa îmbolnăvească oamenii şi invers.

Toxinfecţiile alimentare sunt întâlnite în toate ţările lumii, iar incidenţa lor este în creştere continuă. Cauzele acestei creşteri se explică prin difuzarea în lume a noi serotipuri de salmonelle prin unele produse alimentare de uz uman sau de furaje proteice pentru animale, ca urmare a extinderii comerţului internaţional cu aceste produse; dezvoltarea mare a turismului internaţional, a exodului de grupuri de populaţie în căutare de lucru, ceea ce favorizează deplasarea surselor de infecţie umană dintr-o ţară în alta; industrializarea progresivă a produselor alimentare cu posibilă contaminare a alimentelor de la producător, până la consumator; noile atitudini de viaţă şi de obiceiuri ale populaţiei, în special trecerea de la o alimentaţie în familie în alimentaţia în comun; defecţiuni de igienă alimentară atât casnică cât şi colectivă; inexistenţa şi ineficacitatea imunizării (naturale şi artificiale).

Salmonelozele reprezintă un tip de toxiinfecţii alimentare cauzate de bacteria Salmonella. Există mai multe tipuri ale acestei bacterii: Salmonella typhimurium şi Salmonella enteritidis, acestea sunt cele mai frecvente tipuri întâlnite în SUA.

În fiecare an, aproximativ 40000 de cazuri de salmoneloză sunt raportate în SUA. Deoarece cazurile uşoare nu sunt diagnosticate sau raportate, numărul real al infecţiilor poate fi de 30 de ori mai mare. Salmonelozele sunt mai frecvente vara decat iarna. Copiii sunt cei mai susceptibili să facă salmoneloză, copiii mici, vârstnicii şi persoanele cu deficienţe ale sistemului imun fac formele cele mai grave ale infecţiei.

Cauze:

• Ingestia de alimente contaminate (carne de pasăre, carne de vită, ouă, produse lactate) sau apa contaminată;

• Diseminare prin contact direct cu persoane infectate şi/sau pe cale fecal-orală;

• Contact direct cu animale ce sunt surse de infecţie – păsări domestice, vaci, porci, păsări sălbatice, oi, foci, măgari, şopârle, şerpi, animale de casă (broaşte ţestoase, pisici, câini, şoareci, cobai, hamsteri);

• Contaminare iatrogenă – transfuzii de sânge, endoscopie;

• Contact direct cu purtătorii asimptomatici (în grădiniţe);

• Aclorhidria – după chirurgie gastrointestinal, idiopatică;

• Rectocolita ulcerohemoragică;

• Lupus eritematos systemic;

• Schistosomiaza;

• Litiaza biliară;

• Litiaza renală;

• Medicamente – antibiotice, purgative, opioide;

• Au fost semnalate cazuri de contaminare voluntară cu intenţii criminale a alimentelor dintr-un restaurant.