Sănătatea și nutriția alimentară a studenților

INTRODUCERE

Vechea zicala conform careia: “Suntem ceea ce mancam” este in mare parte adevarata. Corpul omenesc este alcatuit din celule aranjate ca si caramizile intr-o construstie. Celulele au nevoie de substante nutritive pentru a creste si a se inmulti, iar aceste substante sunt preluate din mancare.

Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi – care sunt componentele organismelor noastre, cum ar fi oasele, muschii, piele, parul, dintii si unghiile. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism. Deci e important sa consumam o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta nutritiva. Daca un aliment este consumat in exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.

Problema in stabilirea alimentatiei echilibrate, este ca, desi se poate fixa un model de baza , acesta trebuie intotdeauna sa fie adaptata nevoilor fiecarui individ in parte. Varsta, modul de viata, chiar si clima, pot influenta echilibrul de substante nutritive necesare fiecarei persoane in orice moment. Foarte important, insa, este sa consumam intotdeauna alimente bune, bogate in substante nutritive, pentru a ramane sanatosi, mai ales in timpul adolescentei, cand organismul este in curs de crestere si dezvoltare.

Supravegherea procesului de alimentatie a studentilor reprezintă o activitate extrem de importantă pentru fundamentarea bazei morfo-funcţionale a acestora.

În ultimii ani, epidemia de obezitate are tendinţa de extindere atât la copii şi tineri, cât şi la adulţi, cu consecinţe imediate şi pe termen lung asupra stării de sănătate, speranţei de viaţă şi a statusului socio-economic al populaţiei. Natura multifactorială a obezităţii solicită o abordare pe măsură, croită după condiţiile locale. Chiar dacă sunt fixaţi indicatori de bază, nu toţi pot măsura la nivel regional sau local dimensiunea exactă a problemelor, intervenţiilor sau a efectelor acestora, din cauza diferenţelor culturale, sociale sau legale.

Unele companii care prelucrează şi comercializează alimente şi produse alimentare au adoptat deja o varietate de programe în care se abordează valoarea nutriţională şi de susţinere a calităţii vieţii a produselor lor, pe care le includ în politicile de educaţie şi marketing. Industria alimentară devine astfel, un actor important în activitatea de combatere a epidemiei de subnutriţi şi de supranutriţi (obezitate). În acest sens mecanismele de publicitate şi marketing care se adresează copiilor şi tinerilor trebuie atent controlate pentru că susţin formarea unor comportamente care durează apoi toată viaţa.

În consecinţă, complexitatea şi varietatea cauzelor care determină starea de nutriţie, necesită strategii şi măsuri adecvate cadrului cultural, tradiţional şi legal.

Măsurarea progresului către atingerea obiectivelor fixate trebuie adecvat şi el acestui cadru. Revine administraţiei centrale şi locale sarcina de a stabili criteriile şi nivelul ce trebuie atins într-un anumit interval de timp cu ajutorul indicatorilor recomandaţi de OMS, prin selecţia pe bază de dovezi rezultată în urma cercetărilor ştiinţifice.

Criza curentă de încredere în privinţa siguranţei alimentelor, trebuie pusă în perspectivă cu dezechilibrul nutriţional care este responsabil de peste 100 de ori mai multe decese premature decât toxiinfecţiile alimentare în Europa.

In acest proiect am incercat sa studiem modificarile asupra organismului tinerilor din ziua de zi ,in mare parte produse de alimentele cosumate, deci prin urmare de aportul nutritiv de care avem nevoie zilnic.

DESPRE NUTRITIE

Nutriţia reprezinta„relaţie între om şi alimentul său cu implicarea aspectelor psihologice şi sociale, precum şi a aspectelor fiziologice şi biochimice" (Yudkin, 1969).

Alţi autori au definit nutriţia ca o „ştiinţă care se ocupă cu determinarea trebuinţelor organismului în ceea ce priveşte constituenţii alimentari, atât calitativ cât şi cantitativ, precum şi a selectării felului de alimente".

O definiţie mai concisă asupra nutriţiei a fost dată de Consiliul pentru Alimente şi Nutriţie (Council of Food and Nutrition) al Asociaţiei Medicale Americane. In accepţia acestui Consiliu, nutriţia este „ştiinţa alimentului, a nutrienţilor şi acţiunii acestora, a interacţiilor şi echilibrului în relaţie cu sănătatea şi boala, precum şi a proceselor prin care organismul ingeră, digeră, absoarbe, transportă, utilizează şi excretă substanţele alimentare".

In zilele noastre o nutritie sanatoasa reprezinta componenta fundamentală în încercarea de a reduce bolile cronice netransmisibile şi în special bolile cardiovasculare.

Principalele recomandări tintesc atingerea unor obiective cum sunt: creşterea activităţii fizice, reducerea consumului de sare, echilibrarea aportului si consumului energetic, mentinerea unei greutăti corporale sănătoase, creșterea consumului de legume și fructe, a cerealelor integrale precum si scăderea consumului de grăsimi saturate, trans si asigurarea unui aport energetic din grăsimi între 25-30% din totalul ratiei zilnice.Se recomanda astfel si scăderea consumului alimentelor care contin zaharuri rafinate si cu moleculă mică, precum si reducerea consumului de băuturi alcoolice.

Cercetarile s-au focalizat pe substantele nutritive individuale,astfel se recunoaste că aparitia bolilor cronice netransmisibile si a celor cardiovasculare sunt determinate de factori dietetici variati.Cercetările au urmărit si efectele dietei integrale asupra sănătătii, demonstrând că obiceiurile dietetice sunt asociate cu o reducere a riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare și a factorilor de risc ai acestora și ai celorlalte boli cronice.Deci nu trebuie să ne concentrăm asupra unui singur nutrient sau aliment, ci trebuie să avem în vedere întreaga dietă, pentru că toate alimentele sunt bune, contează însă cât consumăm din fiecare pentru a ne acoperi nevoile zilnice în mod echilibrat.

Raspandirea bolilor de nutritie este uimitoare si lamureste influenta factorilor sociali asupra vietilor noastre. Domeniul cunoscut sub numele de sociologie a corpului investigheaza modalitatile prin care trupurile noastre sunt afectate de influente sociale. Corpurile noastre sunt profound afectate de experientele noastre sociale, ca si de normele si valorile grupurilor carora apartinem.

Consumul de legume şi fructe proaspete, reduce riscul bolilor cronice. Studiile efectuate în ţările Regiunii Europene ale OMS arată că în majoritatea lor nu sunt acoperite nevoile zilnice recomandate de minim 400g/persoană/zi.[4] Explicaţia pare a fi în primul rând de natură economico-financiară pentru că multe din aceste ţări se află într-o reformă şi/sau criză politico-socială, care are efecte negative asupra securităţii alimentare şi a stării de nutriţie a populaţiei din care cea mai afectată este populaţia de copii şi tineri. Pentru acoperirea nevoilor energetice populaţia defavorizată consumă mai multe grăsimi saturate (care sunt mai ieftine), dar acest consum ridică nivelul colesterolului care creşte riscul bolilor cronice în care este implicat. Acest proces se observă şi în ţările bogate unde creşterea consumului de grăsimi saturate este determinată de extinderea consumului de alimente distribuite prin unităţi fast-food care conţin astfel de grăsimi şi au şi un conţinut mare de sare.

În septembrie 2000, Comitetul Regional pentru Europa al OMS a sprijinit „Primul Plan de Acţiune pentru Alimentaţie şi Nutriţie pentru perioada 2000-2005” care promovează şi sprijină dezvoltarea şi aplicarea unor politici comprehensive de alimentaţie şi nutriţie în Regiunea Europeană OMS care vor fi enumerate în paragrafele următoare pentru a sublinia importanţa lor şi în România.

Aparitia bolilor de nutritie in societatile occidentale coincide in mod direct cu globalizarea productiei de alimente, care s-a accentuat in ultimii 30-40 de ani. In ultimii ani o mare parte a populatiei din intreaga lume urmeaza un regim de slabire. Aceasta nu inseamna ca toata lumea incearca sa slabeasca, ci ca trebuie sa ne cream o dieta. Aceata dieta inseamna ca trebuie sa hotaram ce anume mancam, in raport cu diferitele informatii medicale de care dispunem. Adolescenta americana sufera de anorexie, o boala de origine fizica manifestata prin obsesia de a avea o silueta frumoasa care duce la un moment dat la renuntarea la hrana. Anorexia si alte boli de nutritie reflecta situatia in care femeile joaca un rol mai important in societate decat inainte, dar continua sa fie apreciate atat dupa felul in care arata, cat si dupa realizari. Bolile de nutritie sunt inradacinate in sentimentul de rusine legat de propriul corp. Femeia se simte nepotrivita si imperfecta, iar temerile ei despre ceilalti se concentreaza in parerile ei despre propriul trup.