Schimbător de căldură tip țeavă în țeavă

Descrierea materiei prime

Vinul si sanatatea

“Vinul este cea mai sanatoasa si mai igienica bautura”- Louis Pasteur.

El nu este considerat drept una dintre sursele majore de energie din alimentatia omului. Se poate conta pe vin ca imbogatitor in potasiu (K- 0,5-1.2 g/l) sau ca vitaminizant. In afara unor vinuri demidulci sau dulci cu circa 12-70 g/l zahar rezidual, vinul dispune de alcool (9-13 vol.%) care intra in circuitul metabolic si constituie el insusi o sursa de energie, dar aceasta sursa nu este dintre cele mai importante. Vinul se bea din placere si intra in toate dietele de alimentatie rationala ca insotitor al diferitelor mancaruri. Este o adevarata stiinta asocierea vinurilor cu diferitele mancaruri. In Franta, de exemplu, exista o meserie, aceea de somellier , omul care stie sa aleaga vinurile, stie sa recomande la fiecare mancare ce vin se potriveste, sau invers, ce mancare trebuie servita alaturi de un anume vin. Vinul deci nu trebuie inteles in primul rand ca aliment ci ca un insotitor zilnic al mancarii in cadrul unei alimantatii rationale si sanatoase.

Vinul in consum

In legatura cu modul in care vinul este pus in consum este normal sa existe rezerve asupra calitatii si stabilitatii vinului “varsat”, vandut direct din butoi si sa apara serioase indoieli asupra duratei sale de consum.

Cu totul alte garantii de calitate si stabilitate ofera vinurile imbuteliate “la producator” , trecute in prealabil printr-un proces de conditionare, maturare si control. Aceste sunt vinurile de care consumatorii se pot apropia cu incredere, mai ales atunci cand ei afla, din cele scrise pe eticheta, ca este vorba despre produsele cu care ei s-au mai intalnit si pe care le apreciaza. Oricum , vinurile de inalt nivel calitativ , cu denumire de origine, nu pot fi altfel comercializate decat ca vinuri imbuteliate, deci ca vinuri pentru care garantia de calitate este maxima, iar riscul deprecierii prin pastrare este minim.

Soiuri de vita-de-vie cultivate

Din mosi-stramosi moldovenii cresc soiuri autohtone de inalta calitate – Ochiul Boului, Tata Caprei, Pasareasca, Feteasca, Rara Neagra, Tamaioasa, Zghiharda, Plavai etc. Repertoriul traditional a fost imbogatit de soiuri venite de la greci, romani, iar mai tarziu – de la turci, austrieci si francezi. La sfarsitul secolului ХIХ din Franta, Italia si America au fost aduse, testate si implementate noi soiuri, mai apoi – si hibrizi. La ora actuala in Republica Moldova exista peste o suta de soiuri de vita-de-vie.

Ele se deosebesc dupa culoarea bobitelor: de la galbenul paielor si al aurului - la nuanta roza-deschisa, roza intensa si mai departe – la rosu aprins, visiniu si pana la albastru-violet.

Clasificarea in functie de timpul maturizarii strugurilor divizeaza soiurile in timpurii, semitimpurii, cu termen mediu de coacere, semitarzii si tarzii. In Republica Moldova sunt prezente toate tipurile nominalizate. Primele care dau in parg sunt Muscatul Perla si Muscatul Chihlimbariu, iar incheierea sezonului vine odata cu recoltarea strugurilor de Coarna Neagra, Muscat de Hamburg etc.

Sub aspectul destinatiei soiurile se impart in varietati de masa (Leana, Regina) si tehnice pentru prelucrare industriala si obtinere de sucuri, concentrate si vinuri de diferite tipuri (in Moldova – din struguri cu bobite de culoare galbena-verzuie si roza-deschisa: Feteasca Alba, Shardonnay, Traminer Roz, Muscat, Aligote, Sauvignon etc. si de culoare rubinie-violeta: Cabernet-Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Malbec, Saperavi etc.).

La categoria soiurilor cu destinatie dubla (pentru consum in stare proaspata si pentru prelucrare industriala) sunt trecute soiurile Vitis labrusca (Concord, Lidia, Izabella) si Vitis vinifera (Schasla Blanc, Schasla Muscat etc.), de asemenea asa-numitele soiuri de „stabilitate sporita" (Drujba, Moldova, Kismis Radios etc.).

Calitatea deosebita a bobitelor caracterizeaza soiurile de elita, de obicei acestea sunt cele mai productive si cele mai rafinate. Pentru prelucrare industriala si obtinere a vinurilor nobile, apreciate si aducatoare de prestigiu in Republica Moldova se cultiva Muscat Blanc, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, etc.

Specialistii-producatori si distribuitorii de vinuri prefera sa clasifice soiurile in corespundere cu aroma lor specifica:

De muscat Muscat Blanc, Muscat Roz, Muscat de Hamburg, etc.

De trandafir Traminer Roz, Traminer Blanc, etc.

De coacaza Sauvignon

De capsuna Lidia, Concord, Izabella

De viorele Aligote, Pinot Noir, Merlot

De pin Riesling de Rein

De flori Rara Neagra, Semillon

Schimbătoare de căldură

Schimbătoarele de căldură reprezintă aparate care au drept scop transferul de căldură de la un fluid la altul în procesul de încălzire, fierbere, evaporare, condensare, răcire sau în alte procese termice,în care sunt prezente două sau mai multe fluide cu temperaturi diferite.

Instalaţiile tehnologice, aparatele de schimb de căldură ocupă o poziţie particulară, ele putând funcţiona ca organe principale, când constituie părţi determinate ale unor procese tehnologice sau ale unor procese exclusiv termice, fie ca organe secundare, introduse în instalaţii din motive de economie de căldură sau de substanţă. Alături de sistemul de conducte şi de pompe, schimbul de căldură necesită echipamente termomecanice cele mai numeroase din industrie.

Realizarea instalaţiilor tehnologice moderne nu poate fi concepută fără perfecţionarea continuă a proceselor şi aparatelor de schimb de căldură.

Domeniile de utilizare de schimb de căldură sunt foarte variate, destinaţiile principale ale acestor aparate fiind următoarele:

- schimb complex de căldură dintre gazele de ardere şi apă-aburul din generatoarele de abur;

- transferul de căldură în cadrul proceselor de încălzire, răcire,fierbere, condensare sau alte procese speciale, practic din toate ramurile industriale;

- prepararea apei calde şi fierbinţi în sistemele de termoficare;

- evacuarea în atmosferă prin turnuri de răcire a căldurii rezidule rezultate din procesele industriale;

- procesele complexe de recuperare a căldurii cu potenţial termic redus pentru încălzire şi scopuri tehnologice.