Secție de procesare a laptelui de bivoliță

INTRODUCERE

Laptele este un lichid de culoare alb-gălbuie secretat de glanda mamară a mamiferelor. În toate scrierile vechi ce se referă la condițiile de viață ale popoarelor care au trăit cu mii de ani înaintea erei noastre în Europa, în zona Mării Mediterane cunoșteau laptele pe care îl consumau ca atare și sub formă de produse, în special brânzeturi. În lucrarea ”Zece mii de ani de producție de lapte”, autorul arată că europeniide pe malurile Niprului și ale Visteliei, strămoși ai latinilor și germanilor, cunoșteau deja laptele animal. Laptele a fost folosit din cele mai vechi timpuri ca aliment principal în hrana popoarelor, cum ar fi asirienii, babilonienii,grecii și romanii. Materia primă pentru industria laptelui și a produselor lactate o constituie laptele de vacă, de oaie și de bivoliță. Acesta este alimentul cel mai complex și mai ușor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de bază și în nutriția omului. Laptele este denumit și ”Sângele alb” prin valoarea sa hrănitoare. Are peste o sută de substanțe nutritive necesare vieții omului (20 aminoacizi, peste 10 acizi grași, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele conțin aminoacizi necesari creșterii și menținerii sănătății.Grăsimea în afară de rolul ei energetic contribuie și la formarea rezervelor de grăsime în organism. Vitaminele conținute în proporții apreciabile, ridică valoarea nutritivă a laptelui. Un lucru important este că substanțele nutritive din lapte se găsesc în proporții optime, astfel că laptele este asimilat de organism mai bine decât orice alt aliment, putând fi consumat atât în stare proaspătă cât și sub formă de diferite produse lactate. Atât laptele cât și produsele lactice măresc rezistența organismelor față de infecții și intoxicații, ridicând nivelul de sănătate a populației.

CAPITOLUL I

1.1. MATERIA PRIMA - LAPTELE DE BIVOLIȚĂ

În general laptele de bivoliță poate fi definit ca o secreție proaspătă, integrală, obținută prin mulgerea completă a bivolițelor sănătoase excluzându-se perioadele de înainte și de după fătare.

Am ales acest produs alimentar ca să constitue baza proiectului meu deoarece laptele este un element indispensabil pentru hrana omului ,în primul și în primul rând pentru simplul fapt că conține toate substanțele necesare dezvoltării proceselor metabolice ce se petrec în organism. Datorită acestor calitați includerea laptelui și produselor lactate este obligatorie într-o alimentație rațională. Pentru a întări cele spuse mai sus ne servesc ca exemple țările slab dezvoltate, unde laptele este consumat în cantități foarte mici și de aceea mortalitatea infantilă la copii este mai mare decât în țările unde populația dispune de acest aliment.

Comparând laptele de bivoliță cu cel de vacă pot spune că cel de bivoliță prezintă un conținut ridicat de substanță uscata (peste 18%) grasime si cazeina. Desi este mai gras ,el contine cu 60% mai putin colesterol decat laptele de vaca si de asemenea este insotit de o multime de calitati nutritive deosebite care ne ajuta sa obtinem preparate foarte apreciate si consumate pe larg de consumatori: branzeturile care se fabrica intr-o gama foarte variata de sortimente, cum sunt Mozzarella, Cheddar, Karnal, Surati la care se adauga branza telemea de bivolita produsa anume in tara noastra. Textura sa mai cremoasa, mai densa si gustul mai bogat, care il fac o delicatesa in materie de branzeturi si iaurturi este data de continutul mare de grasime. Avantajul acesteia este ca creste senzatia de satietate a consumatorului pentru mai mult timp iar dezavantajul este ca e greu digerabil, de aceea este putin recomandat copiilor sau persoanelor in varsta.

Producerea laptelui de bivolita cu un continut de grasime de 2,8% din lapte de bivoliță de 8% grasime este necesara deoarece ar putea fi consumat de toti oamenii inclusiv copii ,batranii, fiind usor de digerat, ducand la cresterea apetitului pentru a preveni anemia si de asemeanea jucand un rol important pentru imbunatatirea sistemului imunitar al acestora dar si pentru fabricarea produselor lactate mai grase , cum ar fi untul , smantana etc, fiind exploatat la maxim.