Stilul de viață al omului modern

1. Alimentaţie echilibrata si un stil de viata sănătos

O alimentaţie variata si echilibrata, care sa contina toţi nutrientii, inclusiv nutrientii esenţiali (aminoacizi esenţiali, acizi graşi esenţiali, vitamine si minerale) în cantitatea suficiente (RDA), este absolut indispensabila pentru a ne menţine santatea pe termen lung. Pentru copii, perioada de creştere are cerinţele cele mai mari din punct de vedere nutriţional, din viata unui individ, iar carentele din alimentaţie pot sa aibă efecte negative ireversibile asupra dezvoltării organismului.

Vechea zicala conform careia: “Suntem ceea ce mancam” este in mare parte adevarata. Corpul omenesc este alcatuit din celule aranjate ca si caramizile intr-o construstie. Celulele au nevoie de substante nutritive pentru a creste si a se inmulti, iar aceste substante sunt preluate din mancare.

Fig. 1:

4) Grăsimile, uleiurile si dulciurile sunt in varful piaramidei deci trebuie consumate in cantitatea mici;

3) Surse de proteine ca Fe, Zn si alte substante nutritive;

2) Fructe si legume bogate in vitamine, fibre si minerale dar sarace in grăsimi;

1) Alimentaţie pe baza de cereale, care furnizează glucide complexe,vitamine, minerale si fibre;

Proteinele :trebuie sa provină din carne, oua, lactate. Aceste alimente conţin proteine cu o valoare biologica ridicata (cu aminoacizi esenţiali), care reprezintă adevărate materiale de construcţie pentru organismul în dezvoltare.

Glucidele:trebuie sa fie prezente în alimentaţie sub forma de pâine, orez, paste, cereale, cartofi. Ele furnizează atât energia necesara creşterii si dezvoltării copilului, cât si energia necesara activităţilor zilnice (fizice si psihice). Trebuie însa limitat consumul de glucide concentrate (zahar, dulciuri), deoarece consumul în exces al lor poate duce la obezitate sau la carii dentare.

Calciul si Vitamina D

trebuie sa fie prezenţi în alimentaţie. Aceşti micronutrienti contribuie la dezvoltarea normala a oaselor. Alimente care furnizează calciu si vitamina D sunt: lactatele (iaurt, brânza, lapte), margarina, untul.

Lipidele sunt substanţe a căror origine poate fi atât animală, cât si vegetală. Acestea sunt grăsimi (carne, mezeluri, peşte, unt, ulei, brânzeturi). Unele dintre ele pot mări colesterolul (carne, lactate), altele, dimpotrivă, contribuie la scăderea lui (uleiul de măsline etc.).

Dintre lipidele care se găsesc în grăsimile din alimentaţie trebuie sa predomine grăsimile nesaturate, care pe lângă faptul ca reprezintă o sursa foarte importanta de energie conţin si acizii graşi esenţiali (omega 3 si omega 6). Aceştia sunt determinanţi pentru dezvoltarea fizica si psihica a copilului. Alimentele care oferă acest tip de grăsimi sunt: pestele gras si uleiul de peste, uleiurile vegetale (de măsline, de floarea soarelui, de rapiţa), alunele, nucile, margarina tartinabila.

Fibrele (celuloza): in această categorie intră toate legumele verzi (salate, andive, praz, spanac, fasole verde), dar şi unele legume uscate, fructele şi cerealele in stare brută, care conţin fibre in mare cantitate. Trebuie să fie consumate frecvent, deoarece insuficienţa lor duce la carenţe grave

MAGNEZIUL Surse natural de magnesium cereal integral fulgide cereal integral (Porumb, grau, ovaz, orz, secure), nubile, alumnae, cochineal, Magdalene, merele

, legumele verzi, laptele, ouale, ciocolata, crustaceel

Doua observatii importante:

1. Magneziul se asimileaza foarte bine atunci cand este asociat cu vitamina B6, motiv pentru care consumarea zilnica de cereale integrale, care sunt bogate in vitaminele din complexul B, este un tratament foarte bun. Cei care iau suplimente de magneziu, naturale sau nu, ar trebui sa consume in paralel si tarate de grau: 1-3 linguri pe zi.

2. Alimentatia cu multa carne impiedica asimilarea magneziului, fixand ireversibil magneziul intestinal. De asemenea, consumul de alcool - chiar si in cantitati mici - provoaca lipsa de magneziu, deoarece acesta va fi eliminat masiv prin

POTASIUL Surse naturale de potasiu: cartofi, rosii, seminte de floarea-soarelui, boabe de cereale, fructele proaspete - grapefruit, portocale, mere, struguri, banane -, lapte, cafea, ceai. Semnele carentei de potasiu: oboseala fara motiv, crampe musculare, nervozitate, aritmie cardiaca, hiperexcitabilitate neuro-musculara, stari depresive, stari de voma, balonari, paralizie, hipotensiune, sete.

Observatii importante:

1. Carenta de potasiu apare adesea la administrarea de cortizon si derivatii sai, de aspirina, de diuretice si laxative de sinteza. De asemenea, s-a constatat scaderea nivelului potasiului in cazul bolilor renale, infectiilor grave si al scaderii bruste a proteinelor din alimentatie.

2. Deficienta de potasiu mai apare la persoanele care consuma alcool si cafea, precum si in cazul curelor drastice de slabire, mai ales in cele in care se introduc foarte multe proteine in alimentatie

FIERUL Surse naturale de fier: galbenusul de ou (doua galbenusuri de ou asigura necesarul de fier pentru o zi intreaga), cerealele integrale, ciupercile. Cantitati insemnate de fier, dar ceva mai greu asimilabile, contin radacina de patrunjel, smochinele, stafidele si caisele uscate, spanacul, urzicile, cartofii fierti in coaja, migdalele si celelalte fructe cu coaja lemnoasa.

Observatii importante:

1.In ciuda dietei foarte bogate in carne (carnea rosie este foarte bogata in fier) a omului modern, cazurile de anemie feripriva sunt tot mai frecvente, afectand 20% din femei, 3% din barbati, 50% din gravide, aproape 15% din adolescenti. Cauza anemiei nu este insa intotdeauna aportul insuficient de fier, ci deficientele in asimilatie date de intoxicarea colonului prin consumul de proteine animale, perturbarea echilibrului endocrin prin consumarea de alimente cu aditivi sintetici, abuz medicamentos.