Cuprins
- Capitolul I
- IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE MATERIALE FOLOSITE PENTRU CONFECŢIONAREA COMPONENTELOR MAȘINII DE UMPLUT 6
- 1. CLASIFICAREA MATERIALELOR CU DESTINAŢIE INDUSTRIA ALIMENTARĂ 7
- 2. REGLEMENTĂRI ÎN VIGOARE CU PRIVIRE LA MATERIALELE DESTINATE A INTRA ÎN CONTACT CU ALIMENTUL 7
- 3. IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR MATERIALE UTILIZATE LA CONFECȚIONAREA MAȘINII DE UMPLUT 8
- 4. INFLUENŢA ELEMENTELOR DE ALIERE ASUPRA PROPRIETĂŢILOR OŢELURILOR 10
- 5. REGLEMENTĂRI ÎN VIGOARE, LA NIVEL INTERNAŢIONAL ŞI NAŢIONAL, CU PRIVIRE LA ALIAJELE UTILIZATE ÎN CONSTRUCȚIA COMPONENTELOR MAȘINII DE UMPLUT 11
- 6. ROLUL ELEMENTELOR DE ALIERE ASUPRA COMPORTĂRII LA COROZIUNE A MAȘINII DE UMPLUT 11
- 7 . CONCLUZII 12
Extras din proiect
INTRODUCERE
Motivul alegeri temei isi propune să prezinte principalele probleme ce se pun în discuție, în condițiile actuale, în legătură cu influența materialelor pentru echipamentele din industria alimentară asupra calității finale a produselor alimentare. De-a lungul timpului s-a încercat utilizarea diferitelor tipuri de materiale pentru construcția echipamentelor din domeniul alimentar în vederea perfecționării calității produsului final.
Materialele metalice marchează evoluția umanității, încă din cele mai vechi perioade ale civilizației, fiind legate de progresele realizate în toate domeniile activității umane. Cunoașterea științifică a fenomenelor din sfera procesării metalelor am putea spune că își are
originea în urmă cu multe milenii.
Pe baza cunoștințelor căpătate până în prezent, metalele pot fi definite ca elemente chimice cu structură cristalină care, spre deosebire de nemetale, prezintă proprietăți fizico – chimice, mecanice și tehnologice.
Intr-o lume a competiţiei şi a cererii sofisticate, calitatea reprezintă modul în care societatea comercialã poate supravieţui. Calitatea, poate fi obţinutã numai printr-o îmbunătăţire continuă a tehnologiilor de producţie, autilajelor şi regimurilor de lucru ale acestora, o pregãtire adecvatã a lucrătorilor care să perceapã calitatea ca o culturã inovativă [1].
Echipamentele și utilajele trebuie să asigure cel mai înalt nivel de siguranţă a alimentelor şi calitatea dorită pentru a obţine gustul dorit al produselor. Astfel, cercetările efectuate urmăresc obținerea de produse de calitate bună, o căror caracteristici se încadrează în standardele și normativele care sunt în vigoare. Maşinile şi utilajele folosite în industria alimentară trebuie să respecte o serie de cerinţe cum sunt: încă din faza de proiectare trebuie sã fie prevãzute sisteme moderne de concepţie şi construcţie ce înglobeazã noile rezultate ale cercetărilor stiinţifice din domeniu, parțile active ale utilajelor, care intră în contact direct cu materia primă să fie realizate din oțel inoxidabil alimentar.
Cu toate că în ultimul timp au apărut alte materiale, cele metalice sunt principalele materiale utilizate în industrie. Este necesar studiul materialelor metalice în vederea folosirii acestora în mod corect și rațional, a micșorării costului de producție prin înlocuirea materialelor costisitoare cu unele mai ieftine prin prisma cunoașterii și respectării cerințelor ce țin de funcționalitatea impuse produselor metalice ce intră în componența mașinilor și utilajelor. De asemenea, este importantă cunoașterea legăturii dintre compoziția, structura și proprietățile materialelor metalice și legile de modificare ale acestora sub influența acțiunilor termice sau chimice și, implicit, influența exercitată asupra produselor alimentare.
CAPITOLUL I.
IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE MATERIALE FOLOSITE PENTRU CONFECŢIONAREA COMPONENTELOR MAȘINII DE UMPLUT
Produsele alimentare, în drumul de la materii prime și până la produse finite, intră în contact cu materialele din care sunt confecționate echipamentele și utilajele utilizate. Multe alimente intră în contact cu ustensilele de gătit în timpul fabricării sau preparării acestora, altele cu recipientele speciale utilizate în timpul transportului sau stocării lor. Astfel, mai ales în mediile apoase, poate apărea migrarea ionilor din material în produsele alimentare. Din acest motiv, materialele care intră în contact cu produsele alimentare trebuie să fie concepute astfel încât să se reducă acest proces indezirabil. Alegerea tipului de material implică, în mod inevitabil, un compromis între factori precum rezistența la solicitări, elasticitate, duritate, tenacitate, uzură, rezistență la coroziune, rezistență la oboseală, cost [2].
Există mai multe criterii ce trebuie avute în vedere la alegerea materialelor utilizate în construcția echipamentelor din industria alimentară și anume:
a) factori ce țin de materialul metalic:
- compoziția chimică a materialului metalic;
- structura materialului metalic;
- starea de tensiune din materialul metalic;
- starea suprafețelor materialului metalic;
b) factori ce țin de condițiile de contact:
- temperatura de contact;
- timpul de contact;
- aria suprafeței de contact între medii;
- gradul de agitare al mediului;
c) factori ce țin de produsul alimentar:
- natura produsului alimentar;
- ph-ul produsului alimentar;
- concentrația alcoolică a produsului [St, 15].
1. CLASIFICAREA MATERIALELOR CU DESTINAŢIE INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Principalele materiale utilizate în industria alimentară sunt:
2. REGLEMENTĂRI ÎN VIGOARE CU PRIVIRE LA MATERIALELE DESTINATE A INTRA ÎN CONTACT CU ALIMENTUL
La nivelul Uniunii Europene au fost publicate mai multe reglementări cu privire la materialele metalice aflate în contact cu produsele alimentare. În toată Uniunea Europeană, legislaţia de bază care reglementează controlul materialelor în contact cu produsele este Regulamentul (CE) nr. 1935 / 2004. Acesta a intrat în vigoare la 27 octombrie 2004 şi a înlocuit Directiva Cadru care a fost în vigoare timp de cincisprezece ani (Directiva 89/109/CEE a Consiliului) [St, 15]. Principiul fundamental al prezentului regulament este că orice material sau obiect destinat să vină în contact direct sau indirect cu produsele alimentare trebuie să fie suficient de inert încât să împiedice transferul de substanţe constitutive către produsele alimentare în cantităţi suficient de mari pentru a pune în pericol sănătatea oamenilor sau să provoace o modificare inacceptabilă în compoziţia alimentului sau o alterare a proprietăţilor sale organoleptice. Materialele şi obiectele active şi inteligente destinate să vină în contact cu produsele alimentare nu ar trebui să modifice compoziţia sau proprietăţile organoleptice ale produselor alimentare sau să furnizeze informaţii despre starea produselor alimentare care i-ar putea induce în eroare pe consumatori [3].
Bibliografie
1. https://www.scribd.com/doc/53211824/Utilaje-pentru-Industria-Alimentara
2. https://www.elsevier.com/
3. http://www.ms.ro/documente/136_361_32004R1935.pdf;
4. http://documents.tips/documents/schema-tehnologica-salam-de-vara bucuresti.html;
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Codex_alimentarius;
6. Stroe Silviu Gabriel, Materiale și echipamente din Industria Alimentară – curs universitar, Suceava, 2016.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studierea problematicii globale privind influenta materialelor pentru echipamente din industria alimentara asupra calitatii finale a produselor alimentare - masina de umplut.docx