Studii Statistice privind Calitatea si Consumul Conservelor din Carne de Peste

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Studii Statistice privind Calitatea si Consumul Conservelor din Carne de Peste.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 100 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Simioniuc Gheorghe

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

I INTRODUCERE 4
1.1. Justificarea studiului 4
1.2. Clasificarea peştelui 5
1.3. Valoarea nutritivă 6
1.4. Conservele de peşte 6
1.5. Valoarea alimentară a conservei de peşte 7
1.6. Sortimentele de conserve de peşte 8
II PREZENTAREA PRODUSELOR ALIMENTARE DIN CATEGORIA CONSERVELOR DIN PEŞTE
13
2.1. Prezentarea produsului şi a grupei din care face parte 13
2.2. Materii prime utilizate. Aprovizionarea cu materii prime şi recepţia de la furnizori 14
2.3. Etapele principale ale procesului tehnologic 23
2.4. Ambalarea produselor alimentare din categoria conservelor de peşte 30
2.4.1. Prezentarea ambalajelor de transport 30
2.4.2. Prezentarea ambalajelor de desfacere 31
2.4.3. Impactul ambalajelor calităţii produselor alimentare din categoria conservelor de peşte asupra mediului înconjurător
34
2.5. Etichetarea produselor alimentare din categoria conservelor de peşte 35
2.6. Transportul şi modul de depozitare a produselor alimentare din categoria conservelor de peşte
36
2.7. Metode fizico-chimice şi microbiologice de apreciere a calităţii produselor alimentare din categoria conservelor de peşte
37
2.7.1. Calităţi fizico-chimice ale produselor alimentare din categoria conservelor de peşte
37
2.7.2. Igiena produselor alimentare din categoria conservelor de peşte 38
2.7.3. Microorganisme patogene, prevenirea riscului de intoxicaţii la consumul conservelor de peşte
39
2.7.4. Caracteristica şi analiza proprietăţilor senzoriale ale produselor alimentare din categoria conservelor de peşte
42
2.7.5. Concepţia managementului calităţii produselor alimentare din categoria conservelor de peşte
44
III CERCETAREA PIEŢEI PRODUSELOR ALIMENTARE DIN CATEGORIA CONSERVELOR DE PEŞTE
53
3.1. Cercetarea pieţei produselor alimentare din categoria conservelor de peşte din punct de vedere al producătorului
53
3.1.1. Identificarea preferinţelor pieţelor existente şi potenţiale 53
3.1.2. Analiza concurenţei 54
3.1.3. Adăugarea ofertei de produse din categoria conservelor de peşte la existenţele specifice ale unor grupe de consumatori
57
3.2. Cercetarea pieţei produselor alimentare din categoria conservelor de peşte din punct de vedere al consumatorului
58
3.2.1. Informaţii deţinute despre produsul respectiv de către consumator 60
3.2.2. Raportul calitate/preţ 61
3.2.3. Designul produsului 62
3.2.4. Impactul ambalajelor asupra mediului înconjurător 64
3.2.5. Imaginea furnizorului pe piaţă 65
IV STUDII STATISTICE 67
4.1. Noţiuni teoretice de statistică utilizate în studiul de caz 67
4.2. Sistematizarea datelor individuale prin centralizare şi grupare 70
4.3. Prezentarea rezultatelor prelucrării sub formă de tabele, grafice. Analiza şi interpretarea statistică a datelor studiate
73
4.4. Prezentarea chestionarului utilizat în studiu 94
Concluzii asupra prelucrării statistice a datelor 97
BIBLIOGRAFIE 99

Extras din document

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

1.1. Justificarea studiului

Producţia mondială a produselor mării a crescut în ultimii 50 de ani de peste 5 ori, depăşind în zilele noastre 100 milioane tone. Din aceasta, 86% este formată din peşte (87 milioane t), 9% moluşte şi circa 5% crustacee. Pescuitul se concentrează încă asupra unor specii din zona Pacificului mai ales din C.E.E, China, Japonia şi fosta U.R.S.S. Cea mai mare cantitate (peste ¾) este folosită în scop alimentar, 1/3 în stare proaspătă, 1/3 sub formă congelată iar restul sub formă de produse uscate, afumate sau sărate.

Consumul mediu pe locuitor atinge 12 kg/an. În Uniunea Europeană, variază între 8,5 kg/an în Ţările de Jos şi 43 kg/an în Portugalia. [27]

Peştele este unul dintre cele mai importante alimente pentru sănătatea omului. El are gust şi consistenţă şi este un furnizor foarte important de proteine şi elemente nutritive esenţiale. Peştele se poate consuma proaspăt, dar şi congelat.

Carnea de peşte se încadrează în aceeaşi grupă de alimente bogate în proteine ca şi carnea de măcelărie.

Carnea de peşte diferă puţin ca structură faţă de carnea de măcelărie, iar compoziţia chimică are aceeaşi componenţi principali.

Ţesutul muscular este format din fibre musculare fine şi scurte, unite cu ţesut conjuctiv fin. Fasciculele musculare sunt formate din mai multe fibre, au aspectul unor segmente (miomere) despărţite prin ţesut conjuctiv de asemenea fin.

Ţesutul conjuctiv este mai puţin dezvoltat la peşte, faţă de carnea animalelor de măcelărie şi are aspectul unor membrane fine ce îmbracă fasciculele musculare şi desparte muşchii. Ţesutul conjuctiv este mai slab dezvoltat la peşte, faţă de carnea animalelor de măcelărie şi are aspectul unor membrane fine ce îmbracă fasciculele musculare şi desparte muşchii. Ţesutul conjuctiv este prezent şi în pielea peştilor care acoperă musculatura. La peştii osoşi pielea susţine solzii şi este subţire, iar la unele specii de peşti fără solzi (somnul) şi la sturioni, pielea se transformă într-o membrană groasă care protejează musculatura.

Ţesutul adipos se dezvoltă la peşte subcutanat, mai ales în dreptul aripioarelor şi în cavitatea abdominală, iar la peştii foarte graşi şi în ficat.

Scheletul peştilor diferă de cel al animalelor de măcelărie în funcţie de specia peştelui. Scheletul poate fi complet osificat (peştii osoşi), parţial osificat (sturioni) şi cartilaginos (rechin, vulpe de mare). [1]

1.2. Clasificarea peştelui

Elementele care stau la baza clasificării cărnii de peşte sunt: starea peştelui, provenienţa, specia, conţinutul de grăsimi şi starea de prospeţime.

A. După starea peştelui:

• peşte viu

• peşte proaspăt

• peşte conservat

Diferenţa dintre peştele viu şi peştele proaspăt este următoarea: peştele viu se livrează în stare vie în bazine sau cisterne în care apa, aflată la temperatura de 18 – 20 °C este schimbată cât mai des pentru a înlătura mucusul, mâlul şi pentru a asigura oxigenul necesar supravieţuirii peştelui. Peştele proaspăt, după pescuit, se aşează în lăzi de lemn, cutii de aluminiu sau carton în straturi alternative cu straturi de gheaţă. Chiar şi în aceste condiţii desfacerea peştelui trebuie să se facă repede deoarece este un aliment perisabil. [1]

B. După conţinutul de grăsimi:

• peşte gras – cu un conţinut de grăsimi de 8 – 26 % (scrumbia, macroul, crapul de crescătorie, nisetrul, ş.a.)

• peşte semigras – cu un conţinut de grăsimi de 4 – 8 % (morunul, plătica, stavridul, păstrăvul)

• peşte slab – cu un conţinut de grăsimi de 0,4 – 4 % (ştiuca, şalăul, bibanul, calcanul, roşioara, codul, merlucius)

Fisiere in arhiva (1):

  • Studii Statistice privind Calitatea si Consumul Conservelor din Carne de Peste.doc