Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate

Proiect
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 3558
Mărime: 37.08KB (arhivat)
Publicat de: Eric Achim
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Dr. Ing. Leahu Ana
Facultatea de Inginerie Alimentara
Universitatea "Stefan cel Mare", Suceava

Cuprins

  1. 1. Introducere
  2. 2. Valorificarea deşeurilor rezultate din prelucrarea roşiilor
  3. 2.1. Tipuri de deșeuri din prelucrarea tomatelor
  4. 2.2. Utilizările deșeurilor de tomate
  5. 3. Obţinere prin extracţie a uleiului din seminţe de tomate
  6. 4. Compoziţia fizico - chimică a uleiului din seminţe de tomate
  7. 5. Bibliografie

Extras din proiect

Rezumat

Valorificarea deșeurilor rezultate în urma procesării materiilor prime constituie o problematică pentru procesatori. În urma procesării tomatelor principalul deșeu sunt semințele de tomate. Semințele sunt considerate o bună sursă de ulei cu multiple utilizări.

În acest studiu au fost evidențiate caracteristicile organoleptice, fizico – chimice, dar și compoziția în acizi grași a uleiului din semințe de tomate.

S-au folosit diverse metode pentru a extrage uleiului astfel încât să se obțină un randament maxim.

1. Introducere

Valorificarea deșeurilor rezultate în urma procesării industriale a materiilor prime a devenit o prioritate atât sub aspect economic prin minimizarea pierderilor în urma procesării, dar și din punct de vedere ecologic prin reutilizarea acestor deșeuri prin obținerea de noi produse cu largi utilizări, atât în industria alimentară cât și în alte ramuri.

Roșiile au fost descoperite în timpul marilor călătorii ale exploratorilor în zona Americii Centrale și de Sud, fiind ulterior aduse și cultivate în Europa. Timp de câteva sute de ani, europenii au fost reticenți în privința acesteia.

În prezent cei mai mari producători de roșii la nivel mondial sunt China, Statele Unite ale Americii, Turcia și Egipt. La nivel european Spania și Olanda sunt principalii producători de roșii.

Acestea sunt o sursă excelentă de vitamina A, C, K, acid folic şi potasiu. Conţinutul scăzut în grăsimi saturate, colesterol sau calorii le recomandă într-o dietă sănătoasă, având un rol important în reglarea greutăţii corporale şi reducerea lipidelor din sânge.

Roșiile sunt consumate în stare proaspătă și nu numai. O dată cu dezvoltarea industriei alimentare și din dorința de a consuma roșii indiferent de anotimp s-a apelat la conservarea acestora prin diverse metode. Astfel din procesarea lor rezultă cantități însemnate de deșeuri cărora li s-au găsit posibilități de reutilizare.

Pentru diminuarea acestor pierderi s-au dezvoltate diverse procedee și metode de valorificare. În prezent se poate valorifica licopenul și β – carotenul, dar și uleiul din semințe de tomate. Acestea sunt doar o parte din produsele care se pot valorifica din deșeurile rezultate în urma procesării roșiilor.

2. Valorificarea deşeurilor rezultate din prelucrarea tomatelor

Tomatele (Lycopersicon esculentum) sunt principalele legume cultivate la nivel mondial. Acestea constituie o sursă excelentă de substanțe nutritive cu importanță în sănătatea umană, dar și o sursă bună de minerale, vitamina C și E, licopen, ß-caroten, flavonoide, acizi organici, compuși fenolici și clorofilă [Kamazani, N.A., et al., 2014].

Prelucrare industrială a tomatelor conduce la o foarte mare cantitate de deșeuri, semințele și pielițele fiind produsul majoritar. Doar o mică parte din acestea sunt utilizate în fluxuri ca îngrășăminte, iar restul cantității rezultate constituie o problemă de mediu din punct de vedere al poluării [Botineștean, C., et al., 2014]. Dezvoltarea industriei de prelucrarea a tomatelor prezintă probleme în zona economică, dar și de mediu din aspectul deșeurilor ce rezultă în urma procesării. În zilele noastre ideea de reevaluare a acestor deșeuri este foarte dezbătută [Botineștean, C. et al., 2012].

Când roșiile sunt transformate în produse precum ketchup, pastă de tomate, sos de tomate, conserve de tomate [Guyer, H.H, 1998], circa 30-40% din cantitatea inițială de tomate devine deșeu. Pentru a maximiza profiturile, procesatorii de tomate au fost nevoiți să găsească utilizări pentru aceste deșeuri [Eller, F.J., et al., 2010].

2.1. Tipurile de deșeuri din prelucrarea tomatelor

Eliminarea deșeurilor rezultate din prelucrarea tomatelor reprezintă o mare problemă în multe țări. În cazul în care aceste deșeuri ar putea fi prelucrate, uscate și vândute ca furaje, problema acumulării și a poluării ar fi rezolvată și ar fi un beneficiu fiind introduse pe piața în curs de dezvoltare. Din industria de procesare a tomatelor rezultă două tipuri de deșeuri: deșeuri lichide și deșeuri solide.

1. Deșeurile solide

Fracțiunea solidă de deșeuri de tomate este compusă din:

- roșii crăpate pe parcursul transportului sau contaminate de microorganisme sau dăunători și resturile îndepărtate în timpul operației de spălare;

- pielițe, țesut de bază și semințe, individuale sau mixte, îndepărtate cu abur sau pe cale mecanică, ori rezultate din operația de decojire.

Deșeurile solide se estimează a fi aproximativ 19% din cantitatea inițială de roșii [El Boushy, A.R.Y. & Van der Poel, A.F.B, 2000].

Bibliografie

1. Kamazani, N.A., Tavakolipour,H., Hasani, M., Amiri, M., (2014). Evalution and Analysis of the Ultrasound-Assisted Extracted Tomato Seed Oil, Journal of Food Biosciences and Technology,no.2, 57-66;

2. Botineștean, C., Hădărugă N.G., Hădărugă D.I, Jianu I., (2012). Fatty Acids Composition by Gas Chromatography – Mass Spectrometry (GC-MS) and most important physical-chemicals parameters of Tomato Seed Oil, Journal of Agroalimentary Process and Technologies, 2012, 18(1), 89-94;

3. Botineștean, C., Gruia, A.T.; Jianu I., (2014). Utilization of seeds from tomato processing wastes as raw material for oil production, Journal Mater Cycles Waste Management (2015) 17:118-124;

4. Guyer, H.H., (1998) Industrial Process and Waste Stream Management;

5. Eller, F.J.; Moser, J.K.; Kenar, J.A.; Taylor, S.L. (2010). Extraction and Analysis of Tomato Seed Oil, J Am Oil Chem Soc (2010), 87:755-762;

6. El Boushy, A.R.Y.; Van der Poel, A.F.B., (2000). Handbook of Poultry Feed from Wastes Processing and Use;

7. Roy, B.C.; Goto, M.; Hirose, T., Navaro, O.; Hortacsu, O., (1994). Extraction Rates of Oil from Tomato Seeds with Supercritical Carbon Dioxide;

8. Lasoz, E.S.; Tsaknis, J.; Lalas, S., (1998). Characteristics and composition of tomato seed oil, Grasas y Aceites, vol.49, 440-445;

9. Baysal, T.; Ersus, S.; Starmans, D.A.J., (2000). Supercritical CO2 Extraction of ß-caroten and Lycopene from Tomato Paste Waste, Journal Agriculture Food Chemistry, (2000), 48, 5507-5511;

10. Strati, F.I.; Oreopoulou, V., (2010). Effect of extraction parameters on the carotenoid recovery from tomato waste, International Journal of Food Science and Technology 46:23-29;

11. Naviglio, D.; Pizzolongo, F.; Ferrara, L.; Naviglio, B., Aragon, A.; Santini, A., (2008). Extraction of pure lycopene from industrial tomato waste in water using the extractor Naviglio, African Journal of Food Science, 37-44;

12. Sabio, E., Lozano, M.; Montero de Espinosa, V.; Mendes, R.L.; Pereira, A.P.; Palavra, A.F., Coelho, J.A., (2003). Lycopene and ß-carotene extraction from Tomato Processing Waste Using Supercritical CO2, Ind. Eng. Chem. Res., 6641-6646;

13. Cetkovic, G.; Savatovic, S.; Canadanovic-Brunet, J.; Djilas, S.; Vulic, S.; Mandic, A.; Cetojevic-Simin, D., (2012). Valorisation of phenolic composition, antioxidant and cell growth activities of tomato waste, Food Chemistry, vol 133, 938-945;

14. Preedy, V.R.; Watson, R.R., (2008). Tomato and Tomato Products. Nutritional, Medicinal and Therapeutic Properties;

15. Dincer, I.; Midilli, A.; Kucuk, H., (2014). Progress in Exergy,Energy and the Environment;

16. Chaturvedi, S.; Kumar, A., (2012) Bio-diesel waste as tailored organic fertilizer for improving yields and nutritive values of Lycopercicum esculatum (tomato) crop, Journal of Soil Science and Plant Nutrition, 2012, 801-810;

17. Puzdrea, D.; Singer, M., (1982). Utilajul și tehnologia în industria alimentară extractivă. Tehnologia uleiurilor vegetale, Ed. Didactică și Pedagogică București;

18. Luthria, D.L., (2004). Oil Extraction and Analysis. Critical Issues and Comparative Studies;

19. Chemat, F.; Cravotto, G., (2013). Microwave-assisted Extraction for Bioactive Compunds ( Theory and Practice);

20. Cruz, R.M.S.; Khmelinskii, I.; Vieira, M., (2014). Method in Food Analysis;

21. Panda, H., (2011). The Complete Book on Managing Food Processing Industry Waste.

Preview document

Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 1
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 2
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 3
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 4
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 5
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 6
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 7
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 8
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 9
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 10
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 11
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 12
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 13
Studiu privind caracteristicile fizico-chimice și compoziția acizilor grași a uleiului din semințe de tomate - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Studiu privind caracteristicile fizico-chimice si compozitia acizilor grasi a uleiului din seminte de tomate.docx

Alții au mai descărcat și

Proiect tehnologic - pastă de tomate

CAPITOLUL I “MATERII PRIME” 1. Generalitati Prima rosie s-a copt in urma cu trei mii de ani in Peru, sub soarele fierbinte al Anzilor...

Mașini pentru sortarea fructelor

1. INTRODUCERE Fructele şi legumele au o compoziţie chimică complexă, conţinând principalele grupe de substanţe organice (glucide, zaharuri,...

Fabricarea Uleiului Comestibil

MATERI PRIME FOLOSITE IN INDUSTRIA ULEIURILOR VEGETALE COMESTIBILE Materiile prime destinate industriei uleiurilor si grasimilor sunt numeroase...

Elaborarea planului HACCP privind fabricarea vinului natural alb sec, Aligote

1. PLANUL CALITĂȚII PRIVIND CONTROALELE LA RECEPȚIA MATERIILOR PRIME ȘI MATERIALE LOR AUXILIARE Denumirea materiilor prime și materialelor...

Calitatea și analiza senzorială a pastei de tomate

1. Prezentarea generală a pastei de tomate 1.1. Definirea pastei de tomate Pasta de tomate este folosită în alimentaţie pentru colorarea şi...

Tehnologia obținerii berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Operații unitare în alimentație publică și agroturism

TEMA DE CASA Sa se rezolve cerintele din problema urmatoare, considerand valoarea n din tabelul 1. Pentru fabricarea pastei de tomate, cu un...

Procesarea uleiului din sâmburi de struguri

Dacii erau invidiaţi pentru sănătatea şi longevitatea lor, dar şi pentru priceperea în arta vindecării sufletului. Ei erau renumiţi pentru pâinea...

Ai nevoie de altceva?