Studiu Statistic al Oportunitatii Introducerii pe Piata a Laptelui Proaspat de Consum Imbuteliat in Recipiente de Sticla

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Studiu Statistic al Oportunitatii Introducerii pe Piata a Laptelui Proaspat de Consum Imbuteliat in Recipiente de Sticla.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 145 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf. dr. Cristina-Elena HREŢCANU

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

CAPITOLUL I 7
INTRODUCERE 7
1.1 Justificarea temei 7
1.2 Scurt istoric al apariţiei fenomenului vânzării la domiciliu al laptelui 8
1.3 Proprietăţile sanogene ale laptelui 10
CAPITOLUL II 14
RASE DE BOVINE PRODUCĂTOARE DE LAPTE 14
2.1 Descrierea raselor de vaci şi taurine din ţara noastră 14
2.1.2 Rase nou create 17
2.1.3 Bivolii 20
CAPITOLUL III 21
COMPOZIŢIA ŞI PROPRIETĂŢILE FIZICO-CHIMICE 21
ALE LAPTELUI 21
3.1 Compoziţia laptelui 21
3.1.1 Lipidele. 21
3.1.2 Proteinele 22
3.1.4 Lactalbumina 22
3.1.5 Lactoza 23
3.1.6 Substanţele minerale 23
3.1.7 Vitaminele. 23
3.1.8 Enzimele 24
3.2 Proprietăţile fizico-chimice ale laptelui 24
3.2.2 Aciditatea laptelui. 26
3.2.3 Microorganismele din lapte şi importanţa lor pentru industria laptelui 30
CAPITOLUL IV 34
TEHNOLOGIA FABRICĂRII LAPTELUI DE CONSUM 34
4.1.Recepţia cantitativă a laptelui. 34
4.2 Recepţia cantitativă 35
4.2.1 Strecurarea laptelui. 36
4.3. Răcirea şi păstrarea laptelui. 36
4.3.1 Sisteme de răcire a laptelui. 36
4.3.2 Alcătuirea unei gheţării. 38
4.4. Transportul laptelui 38
4.5. Recepţia calitativă a laptelui 39
4.6 Recepţia cantitativă a laptelui 39
4.7. Pasteurizarea laptelui 41
4.7.1 Scopul pasteurizării laptelui 41
4.7.2 Metode de pasteurizare folosite 42
4.7.3 Răcirea laptelui pasteurizat 45
4.8 Standardizarea laptelui 46
4.9 Depozitarea laptelui după pasteurizare 46
4.10 Ambalarea şi etichetarea laptelui de consum 47
4.11 Depozitarea şi preambalarea laptelui destinat consumului 48
4.12 Utilaje pentru obţinerea laptelui de consum 49
4.12.1 Utilaje pentru recepţionarea laptelui 49
4.12.2 Utilaje pentru curăţirea laptelui 50
4.12.3 Utilajele pentru depozitarea şi preambalarea laptelui 51
CAPITOLUL V 52
MATERIALE ŞI METODE DE ANALIZA A CALITĂŢII LAPTELUI 52
5.1 Examenul organoleptic al laptelul (conform STAS 6345-74 N 50) 52
5.1.1 Prescripţii generale pentru examenul organoleptic 52
5.1.2. Modul de examinare a produselor 54
5.2. Determinarea gradului de impurificare a laptelui (conform STAS 6346-75) 54
5.2.1 Principiul metodei 54
5.2.2 Luarea şi pregătirea probelor 54
5.2.3 Aparatură şi materiale 54
5.2.4. Modul de lucru 54
5.2.5. Exprimarea rezultatelor 55
5.2.6 Menţiuni în uletinul de analiză 56
5.3 Determinarea densităţii prin metoda arcometrică (conform STAS 6347-73) 56
5.3.1. Generalităţi 56
5.3.2. Aparatură 56
5.3.3. Luarea şi pregătirea probelor 56
5.3.4 Modul de lucru 57
5.3.5 Exprimarea rezultatelor 57
5.3.6 Menţiuni în buletinul de analiză 58
5.4 Controlul pasteurizării (conform STAS 6348-61) 58
5.4.1. Generalităţi 58
5.4.2 Controlul pasteurizării mijlocii 58
5.4.3.Controlul pasteurizării înalte 59
5.5 Analiza microbiologică a laptelui (conform STAS 6349-71) 60
5.5.1.Generalităţi 60
5.5.2. Luarea probelor 61
5.5.3 Pregătirea probelor în vederea analizei microbiologice 61
5.5.4 Determinarea numărului total de germeni 62
5.6 Determinarea numărului de bacterii coliforme 63
5.7 Determinarea conţinutului de grăsime din lapte produse lactate acide şi subproduse(conform STAS 6352/1-73) 71
5.8 Determinarea acidităţii (conform STAS 6353-68) 79
5.9 Determinarea cenuşii totale (conform STAS 6357-75) 80
5.10 Falsificarea laptelui 82
CAPITOLUL VI 85
STIDIUL PIEŢEI DE CONSUM. 85
ANALIZA TIPURILOR DE CONSUMATORI 85
6.1 Dimensiunea calităţii din perspectiva clientului 85
6.2 Despre diferitele tipuri de consumatori 87
6.2.1 Tipuri de consumatori 87
6.2.2 Noţiuni privind comportamentul consumatorului 89
6.2.3 Factorii de influenţă asupra comportamentului consumatorului 90
6.2.4 Factorii exogeni de influenţă asupra comportamentului consumatorului 90
6.3 Grupul de referinţă 92
6.3.1 Familiile ca grupuri de referinţă 93
6.4 Consumul familial şi cumpărarea de produse alimentare 94
6.5 Echilibrul în alegerea diverselor produse. 96
6.6 Factorii care influenţează decizia de cumpărare 97
6.7 Nevoi pentru implementarea unui produs nou. 100
6.7.1 Asigurarea sentimentului de satisfacere a clientului. 102
6.7.2 Familiaritatea cu produsul. 103
6.7.3 Evaluarea unor multiple produse versus un singur produs. 103
6.7.4 Concluzii şi implicaţii 104
6.8 Conceptul de cerere finală 105
6.8.1 Cererea individuală. 105
6.7.2 Cererea pieţei. 107
CAPITOLUL VII 110
STUDII STATISTICE PE LAPTE 110
7.1 Sudiu de piaţă 110
7.2 Chestionarul utilizat: 110
7.3 Interpretarea rezultatelor chestionarului: 114
7.4 Analiza SWOT 132
(Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats) 132
CAPITOLUL VIII 135
CONCLUZII 135
Bibliografie 138

Extras din document

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1 Justificarea temei

Trăim într-o lume care se schimba în fiecare zi. De aceea trebuie sa ne adaptam mereu noilor condiţii si noilor avantaje care ne sunt oferite in jurul nostru.

Tematica acestui proiect încearcă să arate condiţiile care sunt necesare pentru a demara construcţia unei fabrici de procesare a laptelui proaspăt de vaca, îmbuteliat în recipiente de sticlă, cu o durată de utilizare scurtă, livrată zilnic la domiciliul clientului după modelul occidental unde această practică este des întâlnită.

Consider că dacă de o perioadă de aproape un secol în Statele Unite ale Americii cât si în Uniunea Europeana se practică cu un aşa mare succes, ar trebui ca şi noi poporul român să ne trezim şi să luăm exemplu statelor mai evoluate economic decât noi şi să începem să consumăm şi noi hrană nu cultivată în laboratoare cu tot felul de chimicale si hormoni de creştere, ci cu fructe,legume, carne şi alte produse care ni le oferă natura, aşa cum au fost ele de când se ştie omul, în cazul de faţă lapte proaspat.

Totodată sunt de parere că este necesar ca orice om să-şi dea seama că singurele produse lactate bune pentru sănătate sunt cele cât se poate de proaspete şi neprelucrate, obtinute de la vite sănătoase, care au pascut pe pajişti şi au fost alimentate cu nutreţ, iar nu de la vite chinuite, înghesuite în boxe, la lumina artificială şi injectate cu hormoni de creştere, antibiotice şi furajate cu amestecuri incerte, precum cele din fermele care se pretind, dar nu sunt, conforme cu normele care sunt la ora actuală in Uniunea Europeana.

Industrializarea din marile oraşe a făcut ca orăşeanul să aibă acces din ce in ce mai mic la lapte şi de calitate proaspăt deoarece agricultura tradiţională a început sa dispară in primul rând din cauza nerentabilitaţii ei(chiar si în mediul rural, chiar dacă oamenii mai practică agricultura si creşterea animalelor in mod tradiţional, aceştia o fac doar pentru a asigura un venit de subzistenţă, nefiind în stare să producă suficient lapte incât să facă din această ocupaţie o oportunitate de a prospera)

Vom căuta in această lucrare să găsim totodată un mijloc mai eficient de a insuşi populaţiei din oraşe lapte proaspat natural în fiecare zi la un preţ rezonabil fără nici un efort din partea acestora.

Se poate observa uşor că orice concept nou pe care îl adoptă Europa de Vest este asimilat şi de Europa de Est datorită distribuirii tot mai abundente de informaţii fie că au loc pe calea televiziunii, a internetului, radio, sau presa scrisă, de aceea consider că şi distribuirea de lapte la domiciliu, foarte populară în SUA precum şi în Regatul Unit va ajunge şi la poporul nostru, totul depinde de cât de repede se va schimba mentalitatea românului de rând spre primirea acestui concept nou.

Totul ţine de cât de uşor vom putea educa oamenii din jurul nostru că este mai bun laptele care este colectat, procesat în condiţii de mare igienă decât laptele cu care s-a obişnuit românul de rând dupa ”89 respectiv laptele care nu este tot timpul sănătos adus pe piaţă de ţărani de la care de multe ori nu se cunoaşte timpul scurs de la mulgere, condiţiile în care a fost muls, felul în care a fost păstrat până la aducerea la vânzare, precum şi felul în care e afişat la vânzare care este evident ca este ţinut în aer liber, de multe ori in căldură la soare în timpul verii, sau la temperaturi de îngheţ iarna.

1.2 Scurt istoric al apariţiei fenomenului vânzării la domiciliu al laptelui

Odată cu începerea erei moderne, industria a început să cunoască o explozie a producţiei, iar marile centre industriale (de obicei marile oraşe) au început să crească tot mai mult ca producţie cât şi ca populaţie astfel că oamenii simpli de la ţară au început să migreze tot mai mult spre marile oraşe în speranţa unor vieţi mai bune. Acest flux al populaţiei a fost promovat atât de regimurile capitaliste din vestul Europei cât şi de regimurile totalitare Comunist şi Nazist, astfel încât oamenii au început să se specializeze pe un anumit domeniu în care v-or profesa toată viaţa, necesarul supravieţuirii de zi cu zi realizându-se din salariile pe care aceştia le primeau.

Datorită progresului înregistrat în toate domeniile cunoscute, industria a fost într-o continuă creştere, acesta ducând la explozia populaţiei atât în mediul rural cât mai ales în mediul urban. Aşa că agricultura tradiţională a fost văzută ca o sursă de venit foarte prost plătită, aceasta cu greu acoperea necesarul zilnic de supravieţuire pentru familia respectivă. Ca şi efect al depopularizării satelor şi implicit a scăderii agriculturii tradiţionale, noua sarcină a sătenilor era de a acoperii atât necesarul lor de hrană cât şi pe cel care lucrau în marile oraşe. Astfel dacă la începutul secolului XX un fermier din Statele Unite ale Americii asigura hrana pentru alte 5 persoane, aceasta a crescut la la 21 de persoane în 1920 la 70 de persoane în 1950 , la 120 de persoane în 1980 şi ajungând la 143 de persoane în prezent. Astfel procentul de populaţie care lucrează în agricultură în timpurile noastre este pe glob in jur de 45% din pupulaţia activă, aceasta variind de la sub 2% în statele Unite Unite până la 80% în unele ţări din Africa.

Cu timpul progresele au fost stimulate în principal de progresul tehnologic al maşinilor agricole, cât şi de pesticide, precum şi de progresele recente din domeniul geneticii care a dus la o îmbunătăţire a speciilor produse.

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu Statistic al Oportunitatii Introducerii pe Piata a Laptelui Proaspat de Consum Imbuteliat in Recipiente de Sticla.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ PROGRAM DE STUDIU: CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE